ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2586/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 127 din 31

ianuarie 2006, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca

neîntemeiată, cererea formulată de către condamnatul N.L. privind contopirea

pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 895/2005 a Tribunalului București,

secția I penală, și sentința penală nr. 1209/2004 a Tribunalului București,

secția a II-a penală.

A fost obligat condamnatul la suma

de 60 lei RON, din care 40 lei RON a reprezentat onorariu apărător din oficiu

avansat din fondul Ministerului Justiției, cheltuieli judiciare statului.

Hotărând astfel, prima instanță a

reținut următoarele:

30 septembrie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală (definitivă

prin neapelare la 12 octombrie 2004), inculpatul N.L. a fost condamnat, la 2 ani

și 6 luni închisoare, în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, faptă comisă la

data de 14 februarie 2003. Conform art. 81 și 82 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4

ani și 6 luni. S-a dedus prevenția de la 14 februarie 2002 la 19 octombrie 2003

când inculpatul a fost pus în libertate urmare revocării arestării preventive

în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.

1 iulie 2005 a Tribunalului București, secția I penală (definitivă în recurs

prin decizia penală nr. 5689 din 10 octombrie 2005 a Înaltei Curte de Casație

și Justiție, secția penală) același inculpat a fost condamnat, la pedeapsa de 5

ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. b) C. pen., cu aplicația art. 74 și 76 din același cod, faptă penală

comisă, la data de 12 noiembrie 2004. A fost computată arestarea preventivă în

cauză cu începere de la 12 noiembrie 2004 la zi.

A fost emis M.E.P.I. nr. 1390/2005

în executarea căruia se află în prezent condamnatul.

În consecință, s-a constatat că

infracțiunea ulterioară de tâlhărie din 12 noiembrie 2004 a fost comisă în

condițiile art. 37 lit. a) și art. 83 C. pen., împrejurare de natură a exclude

executarea cu cumul juridic a celor două pedepse și în mod implicit aplicarea art.

449 alin. (1) lit. a) – c) C. proc. pen., și respectiv art. 33, 34 și 40 C.

pen.

Apelul declarat de condamnat a fost

respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 140/ A din 22 februarie 2006 a

Curții de Apel București, secția I penală, fiind obligat acesta la suma de 80

lei RON, din care 40 lei RON reprezintă onorariu pentru apărător din oficiu

avansat din fondul Ministerului Justiției cheltuieli judiciare statului.

Împotriva ambelor hotărâri s-a

declarat în termen recurs de condamnat invocând cazul de casare prevăzut de art.

385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen., cu solicitarea de

a executa în condițiile art. 33 și 34 C. pen., pedepsele ce formează obiectul

judecății actuale.

Recursul este nefondat.

Incidența art. 37 lit. a) și art. 83

C. pen., ale căror efecte au fost omise cu ocazia ultimei condamnări prin

sentința penală nr. 895/2005 impune executarea în cumul aritmetic a celor două

pedepse [(fiind de natură a exclude efectuarea cumulului juridic în condițiile art.

33, 34, 40 C. pen., respectiv art. 449 alin. (1) lit. a) – c) C. proc. pen.,

finalitate urmărită prin introducerea cererii actuale de contopire pedepse)].

Ca atare, în raport cu solicitarea

făcută de condamnat privind contopirea pedepselor în temeiul dispozițiilor

legale precitate soluția atacată este justificată, urmând a fi menținută în

totalitate.

În consecință, recursul

condamnatului se va respinge, ca nefondat, potrivit art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., fiind obligat acesta în baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., la suma de 120 lei RON din care 40 lei RON reprezintă onorariu apărător

oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul N.L. împotriva deciziei penale nr. 140 din data de 22

februarie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat la plata

sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 aprilie 2006.