ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2586/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 127 din 31 ianuarie 2006, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de către condamnatul N.L. privind contopirea pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 895/2005 a Tribunalului București, secția I penală, și sentința penală nr. 1209/2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală. A fost obligat condamnatul la suma de 60 lei RON, din care 40 lei RON a reprezentat onorariu apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției, cheltuieli judiciare statului. Hotărând astfel, prima instanță a reținut următoarele: 1. Prin sentința penală nr. 1209 din 30 septembrie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală (definitivă prin neapelare la 12 octombrie 2004), inculpatul N.L.

a fost condamnat, la 2 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, faptă comisă la data de 14 februarie 2003. Conform art. 81 și 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 6 luni. S-a dedus prevenția de la 14 februarie 2002 la 19 octombrie 2003 când inculpatul a fost pus în libertate urmare revocării arestării preventive în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.

2. Prin sentința penală nr. 895 din 1 iulie 2005 a Tribunalului București, secția I penală (definitivă în recurs prin decizia penală nr. 5689 din 10 octombrie 2005 a Înaltei Curte de Casație și Justiție, secția penală) același inculpat a fost condamnat, la pedeapsa de 5 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., cu aplicația art. 74 și 76 din același cod, faptă penală comisă, la data de 12 noiembrie 2004. A fost computată arestarea preventivă în cauză cu începere de la 12 noiembrie 2004 la zi. A fost emis M.E.P.I. nr. 1390/2005 în executarea căruia se află în prezent condamnatul. În consecință, s-a constatat că infracțiunea ulterioară de tâlhărie din 12 noiembrie 2004 a fost comisă în condițiile art. 37 lit. a) și art. 83 C. pen., împrejurare de natură a exclude executarea cu cumul juridic a celor două pedepse și în mod implicit aplicarea art. 449 alin. (1) lit. a) – c) C. proc.

pen., și respectiv art. 33, 34 și 40 C. pen. Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 140/ A din 22 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, fiind obligat acesta la suma de 80 lei RON, din care 40 lei RON reprezintă onorariu pentru apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției cheltuieli judiciare statului. Împotriva ambelor hotărâri s-a declarat în termen recurs de condamnat invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen., cu solicitarea de a executa în condițiile art. 33 și 34 C. pen., pedepsele ce formează obiectul judecății actuale. Recursul este nefondat.

Incidența art. 37 lit. a) și art. 83 C. pen., ale căror efecte au fost omise cu ocazia ultimei condamnări prin sentința penală nr. 895/2005 impune executarea în cumul aritmetic a celor două pedepse [(fiind de natură a exclude efectuarea cumulului juridic în condițiile art. 33, 34, 40 C. pen., respectiv art. 449 alin. (1) lit. a) – c) C. proc. pen., finalitate urmărită prin introducerea cererii actuale de contopire pedepse)]. Ca atare, în raport cu solicitarea făcută de condamnat privind contopirea pedepselor în temeiul dispozițiilor legale precitate soluția atacată este justificată, urmând a fi menținută în totalitate. În consecință, recursul condamnatului se va respinge, ca nefondat, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., fiind obligat acesta în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la suma de 120 lei RON din care 40 lei RON reprezintă onorariu apărător oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul N.L. împotriva deciziei penale nr. 140 din data de 22 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 aprilie 2006.