ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 414/2006

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1227/2002, Curtea de Apel București a respins, ca nefondată, acțiunea prin care B.I.R., prin lichidatorul judiciar SC R.V.A. SA București a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice a municipiului București, anularea procesului-verbal de control nr. 344 din 27 februarie 2002, întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice a municipiului București. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, iar prin decizia nr. 6907 din 14 septembrie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, a admis recursul declarat, a casat sentința atacată și pe fond, a admis acțiunea reclamantei B.I.R.

SA și a anulat procesul-verbal de control nr. 344 din 27 februarie 2002 și decizia Ministerului Finanțelor nr. 319 din 21 mai 2002, cu privire la suma de 8.159.274.000 lei, reprezentând provizioane. Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat revizuirea deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, sub motivația că această hotărâre este contradictorie cu decizia nr. 6906 din 14 septembrie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 113/2003. Cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 322-328 C. proc. civ., revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Art. 322 din același cod reglementează cazurile în care se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul. Pct. 7 al articolului sus-citat prevede că în situațiile menționate, revizuirea se poate cere, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. În cauză, se observă că nu există două hotărâri potrivnice în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, ci două cauze, cu obiect diferit, în care s-au pronunțat două decizii diferite.

Astfel, prin decizia nr. 6906 din 14 septembrie 2004 (dosar nr. 113/2003) a fost respins recursul declarat de B.I.R. împotriva sentinței civile nr. 1129 din 21 noiembrie 2002, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, prin care a fost respinsă cererea de anulare a procesului-verbal de control din 12 aprilie 2001 și a deciziei Ministerului Finanțelor Publice nr. 1436 din 25 septembrie 2001. Totodată, prin decizia nr. 6907 din 14 septembrie 2004 (dosar nr. 549/2003) a fost admis recursul declarat de B.I.R. împotriva sentinței civile nr. 1227 din 17 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului-verbal de control nr. 344 din 27 februarie 2002. Rezultă că în cauză nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., cele două hotărâri nefiind potrivnice, câtă vreme obiectul acestora a fost diferit. Pentru aceste considerente, cererea de revizuire urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva deciziei nr. 6907 din 14 septembrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, ca inadmisibilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2006.