ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 715/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 715/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 8
august 2005, reclamanta C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa
Județeană de Pensii Maramureș, anularea hotărârii nr. 319 din 7 iulie 2005 și
obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată,
în sensul actelor normative menționate, fiind născută la 5 februarie 1945, în
comuna Prejmer, județul Brașov, în timpul refugiului părinților săi.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 628
din 10 octombrie 2005, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii
contestate, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat
în perioada 5 februarie 1945 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile
prevăzute de O.G. nr. 105/1999, modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000,
cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2005.
Instanța a reținut că din probele
existente la dosar rezultă că reclamanta s-a născut în localitatea în care
părinții săi au fost refugiați, iar de prevederile art. 1 din Legea nr.
189/2000, beneficiază și copiii născuți în perioada de refugiu a părinților.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta, susținând, în esență, că Legea nr. 189/2000 nu
cuprinde prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de
strămutare a părinților, iar intimata-reclamantă nu se încadrează în
categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin legea menționată.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că
reclamanta s-a născut la data de 5 februarie 1945, în comuna Prejmer, județul
Brașov, unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a
persecuțiilor etnice.
Potrivit prevederilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a
suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a
prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării
îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile
suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada
arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a
urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana
care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au
suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au
răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în
care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor
persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile
ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că
reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți
să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe
nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa.
Că legiuitorul a urmărit să acorde
drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de
suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din
împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr.
105/1999, și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să
acorde o indemnizație lunară, soțului supraviețuitor, care nu a suferit
persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori
trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind
născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele
nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale.
Cu această motivare, soluția Curții
de Apel Cluj este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Maramureș împotriva sentinței civile nr. 628 din 10
octombrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 martie 2006.