ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 313/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 313/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 21
noiembrie 2005, reclamanta SC P. SRL Galați a chemat în judecată pe pârâta SC T.
SRL Galați solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună
rezilierea contractului de închiriere 2 din 11 mai 2001 din culpa pârâtei,
evacuarea pârâtei din spațiul comercial situat în Galați.
În motivarea acțiunii
reclamanta arată că prin contractul nr. 2 din 11 mai 2001 a închiriat pârâtei
spațiul proprietatea societății reclamante situat în subsolul blocului de pe
strada Brăilei, spațiu în care pârâta urma să desfășoare activități comerciale
sau de prestări servicii (art. 1 din Capitolul III).
După închiriere, pârâta a
adus modificări spațiului, desființare uși, amenajare bucătărie și bar, etc.,
transformând spațiul în restaurant, contrar clauzelor din contract.
Tribunalul Galați, secția comercială
și contencios administrativ, prin sentința nr. 955 din 12 mai 2006, a respins
acțiunea.
În pronunțarea acestei
hotărâri s-a reținut, ca neîntemeiată, susținerea reclamantei în sensul că
pârâta a desfășurat o activitate diferită de cea convenită prin contract.
Potrivit art. 1 din
contract, obiectul acestuia îl constituie închirierea în vederea desfășurării
de activități comerciale sau prestări servicii de către chiriaș.
Pe de altă parte în art. 13
s-a invocat clauza potrivit căreia se permitea chiriașului, pe cheltuiala
acestuia, de a efectua amenajări, modernizări și reparații pentru realizarea
obiectului de activitate.
Instanța a concluzionat că
pârâta prin activitățile desfășurate nu a încălcat prevederile contractuale.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva sentinței menționate a fost respins ca nefondat de Curtea
de Apel Galați, secția comercială maritimă și fluvială, prin decizia nr. 109
din 23 august 2006.
Împotriva deciziei
menționate reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.
proc. civ., formulând următoarele critici:
- greșit s-a reținut
existența acordului proprietarului pentru modificările aduse spațiului de către
pârâta chiriașe.
- pârâta nu a respectat
destinația inițială a spațiului, magazin de pantofi, ci, l-a schimbat cu aceea
de restaurant, fără acordul locatorului.
- lucrările efectuate de
pârâtă nu se încadrează în art. 13 din contract, amenajări, modernizări,
reparații, ci au fost de altă factură și amploare, spargere pereți pentru
realizarea de ferestre, desființare ziduri, uși, amenajare bar etc., ceea ce
reprezintă o folosință abuzivă.
Recursul este nefondat.
Cererea reclamantei pentru
rezilierea contractului de închiriere și evacuare este motivată în principal,
pe schimbarea activității în spațiul închiriat și amenajări care au afectat
compartimentarea și au adus modificări potrivit destinației de restaurant.
Invocarea nerespectării de
către chiriaș a clauzelor contractuale nu-și au temei.
Așa cum a reținut instanța
de fond și instanța de apel, schimbarea activității în spațiu închiriat, din
magazin de desfacere în restaurant, nu încalcă art. 1 din contract, care
prevede desfășurarea de activități comerciale sau prestări servicii.
Or, activitatea desfășurată
de pârâtă, restaurant, se încadrează în grupa prestărilor de servicii.
Prin art. 13 din contract,
s-a prevăzut că, amenajările, modernizările și reparațiile executate de chiriaș
pentru realizarea obiectului de activitate stabilit prin contract se fac pe cheltuiala
chiriașului, nefiind opozabile proprietarului.
Interpretarea, prin
hotărârea recurată, a acestei prevederi contractuale, în sensul că chiriașul
este îndreptățit să efectueze amenajări, modernizări pentru realizarea
obiectului de activitate, este conformă voinței părților la încheierea
contractului, singura condiție a reclamantei fiind ca cheltuielile să fie
suportate de chiriaș.
De altfel, spațiul, prin amenajările
și modernizările efectuate, a avut de câștigat un plus de valoare, astfel că
cererea pentru rezilierea contractului și evacuarea pârâtei este nefondată.
Așa fiind, hotărârea atacată
fiind temeinică și legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de reclamanta SC P. SRL Galați împotriva deciziei civile nr. 109 din 23 august
2006 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 ianuarie 2007.