ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5069/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 567

din 16 mai 2006, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea

condamnatului A.I. de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare

aplicată prin sentința penală nr. 1525/2004 a aceluiași tribunal.

Instanța a reținut că prin

cererea formulată, condamnatul A.I. a solicitat întreruperea executării

pedepsei pentru motive familiale, respectiv pentru a-și ajuta mama, văduvă, în

vârstă de 68 ani și bolnavă, aflată într-o situație materială precară.

Cererea condamnatului a fost

respinsă în considerarea constatărilor anchetei sociale la domiciliul acestuia,

potrivit cărora mama sus-numitului locuiește într-un apartament cu două camere

proprietate privată, bine mobilat și întreținut cu o pensie de 380 RON lunar și

având și alți doi copii majori, care locuiesc separat, astfel încât nu se

dovedește existența vreunei împrejurări speciale care să reclame întreruperea

executării pedepsei.

Împotriva acestei hotărâri

condamnatul a declarat apel, respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 509

din 29 iunie 2006 a Curții de Apel București, care a constatat că sentința

pronunțată este legală și temeinică.

Decizia penală sus-menționată

a fost atacată cu recurs de către condamnat, solicitând casarea acesteia și, în

rejudecare, admiterea cererii și întreruperea executării pedepsei.

Verificând hotărârea

criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este

fondat.

Motivele invocate de

condamnat prin cerere nu sunt de natură să genereze consecințele grave arătate

de dispozițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., dacă nu s-ar dispune

întreruperea executării pedepsei.

Mama condamnatului, așa cum

rezultă din ancheta socială, are situație locativă, materială și medicală pe

care a avut-o și înainte de începerea executării pedepsei și în orice caz nu

este datorată privării de libertate a recurentului.

Neexistând împrejurări

speciale din cauza cărora executarea pedepsei în continuare ar avea consecințe

grave pentru familia condamnatului, recursul acestuia urmează să fie respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 509 din 29

iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 160 lei, din care

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 septembrie 2006.