ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 193/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 193/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios
administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 15297 din 27 iunie
2005, reclamantul C.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană
de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16117 din 14 februarie 2005, emisă de
pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde
reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 501
din 7 septembrie 2005, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată
de reclamantul C.I. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și în
consecință, a dispus anularea hotărârii nr. 16117 din 14 februarie 2005, emisă
de pârâtă. A obligat pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de
refugiat în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde
drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr.
189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2005.
În motivarea soluției s-a reținut că
martorii S.S. și B.M., refugiați în aceleași condiții, confirmă susținerile
reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru
nelegalitate, susținând, în esență, că instanța a interpretat greșit legea,
întrucât simplul fapt al naționalității române nu poate duce la concluzia că
părăsirea domiciliului a fost determinată de o persecuție etnică, că
reclamantul „s-a refugiat” din localitatea Aruncuța, județul Cluj, care se afla
sub administrația Statului român, sentința atacată neavând temei legal.
Examinând sentința atacată, în
raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale
incidente pricinii și potrivit art. 304
1
C. proc. civ., se constată
că recursul este fondat.
Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, este
beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, persoana, cetățean român, care,
în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la
6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost
refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Conform art. 2 din Normele de aplicare
ale prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prin
persoană care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate, se
înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe
domiciliul, în altă localitate, din motive etnice.
În cauză, reclamantul nu a dovedit
că schimbarea domiciliului, respectiv părăsirea localității de domiciliu,
Aruncuța, județul Cluj, s-ar fi datorat persecuțiilor etnice la care ar fi fost
supus, persecuția invocată trebuia probată, ceea ce reclamantul nu a făcut.
Se reține că schimbarea domiciliului
s-a făcut dintr-o localitate aflată sub autoritatea Statului român, într-un
teritoriu aflat, de asemenea, sub autoritatea Statului român, în condițiile în
care Statul român nu și-a persecutat etnic cetățenii, indiferent de etnia
acestora.
Ca atare, mutarea dintr-o
localitate, în alta, din motive personale sau din motive de război, nu se
încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
De altfel, în dosarul de fond s-a
depus în extras, „Dicționarul denumirii localităților care apar în
recensământul din 1941; la pag.137 din dicționar - „Plasa Mociu”, fiind
înscrisă la poziția 1, „Aruncata - Aruncuța”, dovadă a apartenenței la Statul
român, a localității de domiciliu a reclamantului.
În consecință, recursul fiind
fondat, va fi admis. Se va modifica în tot sentința atacată și rejudecând cauza
în fond, se va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 501 din 7 septembrie
2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal.
Modifică în tot sentința atacată și
pe fond, respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 19 ianuarie 2006.