ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9195/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9195/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului civil de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6945 din 22
septembrie 2004, Judecătoria Bacău, a admis acțiunea formulată de reclamanții
N.P. și N.V., în contradictoriu cu pârâta N.G. și s-a dispus grănițuirea
proprietăților părților, situate în Bacău, prin stabilirea hotarului pe
aliniamentul D-C-N, conform anexei nr. 5, din suplimentul la raportul de
expertiză tehnică efectuat în cauză de inginer M.T.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că, părțile dețin
terenuri învecinate cu deschidere la strada S., deschidere care potrivit
susținerilor părților ar trebui să totalizeze 21,10 m, faptic existând 19,17 m.
Prin varianta nr.4 a
raportului de expertiză întocmit în cauză de expert M.T., s-a stabilit cel mai
echitabil aliniament al hotarului dintre proprietățile părților, în partea
dinspre stradă fiind respectate suprafețele pe care fiecare parte le are în
proprietate.
Prin decizia nr. 300
din 18 aprilie 2005, Curtea de Apel Bacău, secția civilă, a admis apelul
promovat de reclamanții N.P. și N.V., împotriva sentinței civile nr. 6945 din
22 septembrie 2004, a Judecătoriei Bacău, pe care a schimbat-o în parte, în
sensul că a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților conform
anexei 4 din suplimentul la raportul de expertiză, pe aliniamentul F-E-H, și în
continuare, potrivit delimitării făcute prin anexa
II
la
raportul de expertiză pe aliniamentul A-F.
Au fost
menținute celelalte dispoziții ale sentinței și intimata pârâtă a fost obligată
să plătească apelanților reclamanți 3.085.000 lei cheltuieli de judecată.
Instanța de apel, a
reținut că, se impune soluționarea cauzei potrivit variantei 4 din raportul de
expertiză conform considerentelor hotărârii, dar instanța a admis acțiunea în
conformitate cu varianta 5 din expertiză, hotărârea instanței de fond fiind
contradictorie, deoarece aliniamentul stabilit prin cele două variante ale
expertizei este diferit.
Cu privire la fondul cauzei s-a avut
în vedere că, terenul a aparținut mamei și fratelui pârâtei, cel din urmă fiind
autorul reclamanților care a împărțit terenul în mod egal celor doi copii ai
săi, fără a delimita printr-un hotar partea cuvenită fiecăruia, și pe loturile
astfel împărțite fiecare copil și-a edificat gospodăria proprie.
S-a mai avut în vedere că, în prezent,
față de amplasamentul din teren al construcțiilor, varianta nr. 4 din expertiză
delimitează cel mai judicios hotarul dintre proprietățile părților.
Prin
încheierea din 26 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția
civilă, s-a respins cererea pentru lămurirea dispozitivului, formulată de
petiționara N.G., privind decizia civilă nr. 300/2005, a Curții de Apel Bacău,
ca nefondată.
A fost admisă
sesizarea din oficiu și s-a îndreptat eroarea materială, strecurată în
alineatul ultim al considerentelor deciziei nr. 300/2005, în sensul că în loc
de "varianta 4 din expertiză", s-a trecut "anexa 4 din
suplimentul de expertiză".
Pentru pronunțarea
acestei încheieri, s-a reținut că, în cauză a fost efectuată o expertiză și
apoi un supliment la aceeași expertiză.
La pronunțarea
deciziei instanța a avut în vedere anexa nr. l la raportul de expertiză (sens
în care s-a invocat încheierea de îndreptare a erorii materiale din 5 decembrie
2005, fila 40 din dosar 154/2005), precum și anexa 4 din suplimentul la
raportul de expertiză, anexa 1 la raportul de expertiză aflându-se la filele 35
și 64 din dosar nr. 14286/2003, al Judecătoriei Bacău, iar anexa nr. 4,
regăsindu-se la fila 67 din același dosar.
Instanța a
concluzionat, că cele arătate reprezintă soluția avută în vedere de instanță și
că dispozitivul hotărârii este clar și neechivoc.
În ceea ce privește
nemulțumirile intimatei (care la acel moment deja făcea obiectul recursului),
s-a apreciat a fi chestiuni de fond ce nu pot face obiectul unei cereri întemeiată
pe art. 282
1
C. proc. civ.
S-a mai
reținut că delimitarea cea mai judicioasă avută în vedere de instanță s-a
raportat la o echitate juridică și nu la egalitatea faptică din punct de vedere
a măsurătorii din teren.
Din oficiu instanța a reținut incidența disp. art.
281 C. proc. civ.
Față de
această împrejurare a îndreptat eroarea materială în considerentele deciziei
(cu mențiunea că, art. 281 C. proc. civ., nu face distincție dacă este vorba de
practica, considerente sau dispozitiv), în sensul că în loc de "varianta 4
din expertiză", a fost trecută "anexa 4 din suplimentul de
expertiză", așa cum corect a apreciat ase reține, dispozitivul fiind în
acest sens (anexa 4 este cea care cuprinde aliniamentul F-E.-H).
Împotriva
încheierii din 26 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, a declarat
recurs pârâta N.G., care invocând motivul prev. de art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., arată în esență că, greșit s-a respins cererea pentru lămurirea
dispozitivului deciziei civile nr. 300/2005, a Curții de Apel Bacău,
apreciindu-se că la pronunțarea acesteia, instanța a avut în vedere anexa 4,
autosesizându-se din nou și îndreptând pretinsa eroare materială, ceea ce nu
s-a cerut, în sens invers, schimbând din considerentele hotărârii, formularea
'Varianta 4 din expertiză" cu "anexa 4 din suplimentul de
expertiză".
Se mai arată că, prin
îndreptarea erorii materiale, s-a adâncit "injustețea hotărârii",
invocându-se aspecte privind fondul cauzei, în sensul, că prin soluția dată
părțile nu au spațiu suficient și egal pentru acces la imobil și că reclamanții
au primit o suprafață de teren din proprietatea pârâtei fără să aibă cerere în
revendicare.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce
urmează:
Prin decizia nr. 969
din 4 noiembrie 2005, a Curții de Apel Bacău, secția civilă, s-a respins ca
nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă N.G., împotriva deciziei civile
nr. 300 din 18 aprilie 2005, a aceleiași instanțe în contradictoriu cu
reclamanții N.P. și N.V.
Cererea pentru
lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 300/2005, a Curții de Apel Bacău,
privește aceeași hotărâre a instanței de apel, instanță competentă să o și
soluționeze.
Atâta timp, cât
recursul a fost soluționat împotriva acestei hotărâri, de către Curtea de Apel
Bacău, competentă să soluționeze și recursul împotriva încheierii privind
îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice conform art.
281
3
C. proc. civ., este aceeași instanță, ca instanță de recurs.
Prin decizia
civilă nr. 969 din 4 noiembrie 2005, a fost soluționat recursul împotriva
deciziei nr. 300/2005, a Curții de Apel Bacău, irevocabil, astfel că, recursul
împotriva încheierii privind lămurirea dispozitivului aceleiași hotărâri este
inadmisibil și urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta N.G., împotriva încheierii din
26 iunie 2006, a Curții de Apel Bacău, secția civilă, pronunțată în dosarul nr.
154/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 noiembrie
2006.