ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 979/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 979/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
La data de 10 martie 2006,
reclamanta SC S.A. SA Sfântu Gheorghe a chemat în judecată pe pârâtul F.C.,
pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezilierea
Contractului de Concesiune nr. 8579 din 31 octombrie 1994 și a actelor
adiacente, respectiv procesul verbal de licitație nr. 8524 din 28 octombrie
1994, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 834
din 6 iulie 2006, Tribunalul Covasna a respins excepțiile privind lipsa de
calitate procesuală activă și pasivă invocate de pârâtă, iar pe fond a respins
acțiunea reclamantei.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva acestei soluții a fost respins de Curtea de Apel Brașov,
prin decizia civilă nr. 127 din 26 octombrie 2006.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri judecătorești, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esență,
admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată, întrucât s-a reținut greșit
că subconcesionarea efectuată în cauză este legală.
Recursul reclamantei este
nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susținerilor
pe care reclamanta le reiterează prin recursul de față în raport de
probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu pot conduce la
casarea sau modificarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici
una dintre situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speță, se constată că
tocmai reclamanta a făcut susțineri contradictorii privind existența
contractului pentru terenurile concesionate, pe care de altfel solicită a fi
reziliat prin acțiune.
De altfel, corect instanța
de apel a respins susținerea reclamantei privind neplata redevenței prevăzute
de contractul de concesiune, ca motiv de reziliere a contractului, întrucât
conform art. 294 C. proc. civ., nu putea fi invocat în apel un motiv de reziliere
care nu a fost menționat prin acțiunea principală și deci nu a fost examinat de
instanța de fond.
De asemenea, nu poate fi
primită nici susținerea reclamantei privind subînchirierea practicată de
pârâtă, întrucât aceasta presupune numai transmiterea dreptului de folosință,
în cauză nefiind dovedit că pârâta ar percepe chirie de la societatea căreia
i-a vândut construcția situată pe respectivul teren.
Trebuie reținut că
înstrăinarea garajului aflat pe terenul proprietate a SC I. SA Sfântu Gheorghe
(antecesoarea reclamantei) nu poate avea ca efect și o transmitere a
concesiunii, fără acordul proprietarului, susținerile reclamantei privind
subconcesionarea nu pot fi primite și au fost corect înlăturate prin hotărârea
ce se atacă.
În consecință, recursul reclamantei
se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta SC S.A. SA Sfântu Gheorghe împotriva deciziei nr.
127/ Ap din 26 octombrie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 martie 2007.