ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5754/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 394 din 12 iunie 2006 a Tribunalului Brașov s-a dispus respingerea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulate de condamnatul D.A., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care s-a inclus și onorariul apărătorului din oficiu. Instanța de fond a constatat, potrivit anchetei sociale efectuate în cauză, că familia petentului este compusă din mamă, B.M., fără loc de muncă și care suferă de parapareză forte cumonoplegie TMV, beneficiază de ajutor social în sumă de 146 lei, mama acesteia, Negru Ana, în vârstă de 91 de ani, este suferindă de cardiopatie ischemică cronică, B.L., sora condamnatului, casnică și concubinul acesteia, S.A.O., care împreună cu fiul lor minor realizează venituri de 207 lei.

Familia condamnatului locuiește într-un imobil aparținând statului, compus din două camere și o bucătărie, în condiții de igienă bune, dar spațiul este impropriu de locuit față de numărul locatarilor. Tribunalul Brașov a constatat că deși situația acestei familii este grea, datorită spațiului locativ, material, dar și din punct de vedere al sănătății unora dintre membri, în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 453 lit. c) C. proc. pen., în sensul existenței unor împrejurări speciale care, în lipsa petentului, aflat în stare de deținere, ar putea conduce la consecințe grave pentru familia sa.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul D.A., care a solicitat admiterea apelului și a cererii de întrerupere a executării pedepsei, arătând că veniturile mamei și bunicii sale sunt insuficiente pentru a-și asigura cele necesare traiului, cu atât mai mult cu cât suferă de numeroase afecțiuni, iar imobilul în care locuiesc se află în stare de degradare și necesită reparații urgente, prezența sa fiind necesară pentru rezolvarea acestei probleme. Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., se constată că acesta este nefondat reținându-se că instanța de fond a constatat în mod corect că în speță nu se impune întreruperea executării pedepsei.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs condamnatul, reiterând motivele pentru întreruperea executării pedepsei. Recursul este nefondat. În raport de ancheta socială efectuată în cauză și de dispozițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., se constată că în mod corect instanțele au constatat că în speță nu se justifică întreruperea executării pedepsei, hotărârile fiind legale și temeinice. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.A. împotriva deciziei penale nr. 250/ Ap din 23 august 2006 a Curții de Apel Brașov. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 octombrie 2006.