ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2616/2006

Asupra recursului penal de față;

Din actele și lucrările dosarului

constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 28/P/2005,

întocmit de către Serviciul Teritorial Craiova din cadrul D.I.I.C.O.T., s-a

dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.M.D., pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 și art. 31

alin. (2) C. pen., raportat la art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, cu

aplicarea art. 99 și art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut că, la 2

februarie  2005, orele 17,00, având telefonul marca Nokia și cartelă

reîncărcabilă a sunat la numărul 112 al Serviciului de Urgență din cadrul

I.P.J. Olt și a amenințat că în incinta G.Ș.A. din Corabia, județ Olt a fost

amplasată o bombă.

Ca urmare a anunțului inculpatului,

o echipă operativă din cadrul S.I. Olt a considerat amenințarea reală și s-a

deplasat la G.Ș.A. Corabia, unde pentru a preveni pierderea de vieți omenești,

a evacuat toți elevii de la cursuri și după ce a verificat sălile de clasă și

celelalte încăperi nu au găsit amplasată vreo bombă.

inculpatul a exercitat acte de violență împotriva minorului P.I.I. și după ce a

format din nou numărul de telefon 112 al Serviciului de Urgență al I.P.J. Olt,

l-a constrâns să amenințe cu existența unei bombe în incinta G.Ș.A. Corabia.

De frică, minorul P.I.I. a amenințat

de la telefonul inculpatului că în incinta G.Ș.A. Corabia a fost amplasată o

bombă.

Și de această dată, Secția Olt a S.R.I.

a considerat amenințarea reală, motiv pentru care s-a deplasat la fața locului

și după ce a evacuat toți elevii de la cursuri a verificat sălile de clasă și

celelalte încăperi, fără să găsească nici o bombă.

Prin sentința penală nr. 1 din 24

ianuarie 2006, Curtea de Apel Craiova, reținând aceeași situație de fapt, a

dispus achitarea inculpatului P.M.D., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat

la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art.

37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 și art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art.

37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 99 C. pen.

În temeiul art. 12 C. proc. pen., a

fost sesizat I.P.J. Olt pentru aplicarea față de minor a măsurilor prevăzute de

dispozițiile Legii nr. 61/1991, modificată și completată prin Legea nr. 2/2000.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond s-a bazat pe următoarele argumente:

- acțiunile inculpatului nu au fost

motivate de un scop terorist, în definirea dată de art. 1 din Legea nr. 535/2004;

- acțiunile inculpatului nu au fost

motivate de concepții sau atitudini extremiste și nici nu au avut ca scop

realizarea unor obiective de natură politică, astfel încât, reprezintă

manifestări ale teribilismului specific vârstei acestuia.

În termen legal, împotriva acestor

hotărâri a declarat recurs Ministerul Public, D.I.I.C.O.T. – Serviciul

Teritorial Craiova care prin motivele scrise a susținut, în esență,

următoarele:

- nelegalitatea hotărârii atacate

prin greșita achitare a inculpatului pentru cele două infracțiuni, în contextul

în care, probele au evidențiat elementele constitutive ale faptelor deduse

judecății; întrucât amenințarea a constat în folosirea unei bombe, în speță,

este realizată latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 37 alin. (2)

din Legea nr. 535/2004, cât și scopul terorist pe care inculpatul și l-a

propus.

În susținerea acestor critici au

fost invocate prevederile art. 385

9

alin. (1) pct. 16 și 18 C. proc.

pen., texte în baza cărora criticile vor fi examinate, constatându-se că

recursul este fondat, dar pentru considerentele care urmează:

Instanța de fond, analizând

probatoriul administrat, a reținut corect că inculpatul, a fost cel care, la 2

februarie 2004, a apelat numărul de urgență 112 și a anunțat existența unei

bombe la S.P.I.F. Corabia, iar la 9 februarie 2004, prin amenințare și

exercitare de violențe, l-a determinat pe martorul P.I.I. să facă același anunț

la numărul de urgență; fiecare anunț a fost considerat real, a determinat

evacuarea persoanelor și intervenția organelor specializate, care, în ambele

cazuri, au constatat că alarma este falsă.

Și, de asemeni, în mod corect,

instanța a concluzionat că faptele inculpatului, astfel cum au fost reținute de

instanță, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.

37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 deoarece acțiunile inculpatului nu au fost

motivate de „un scop terorist” în definirea dată acestei noțiuni de art. 1 din

Legea nr. 535/2004. În acest sens, faptele deduse judecății nu sunt motivate de

concepții sau atitudini extremiste și nici nu au avut ca scop realizarea unor

obiective de natură politică.

Dar, acțiunile realizate în cauză de

inculpat de alarmare sau de determinare la alarmarea organelor specializate și

intervenția acestora în caz de pericol, fără un motiv întemeiat, întrunesc

conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 38 din Legea nr. 535/2004

și respectiv, de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Într-adevăr, prin art. 38 din

această lege, se incriminează alarmarea, fără motiv întemeiat, a organelor

specializate și de menținere a ordinii publice cu răspândirea sau folosirea de

produse, substanțe, materiale, microorganisme ori toxine de natură să pună în

pericol sănătatea animalelor sau mediul înconjurător ceea ce a realizat în

speță și inculpatul minor, amenințând, fără motiv, cu folosirea unei bombe care

conține și material exploziv.

Desigur, în această situație,

faptele inculpatului întrunind elementele constitutive ale unor infracțiuni, nu

pot constitui în același timp, contravenția prevăzută de art. 2 lit. c) din

Legea nr. 61/1991 modificată de Legea nr. 2/2000, așa cum greșit a reținut

instanța de fond.

În consecință, pentru considerentele

expuse, recursul declarat de parchet este fondat și potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite și se va casa hotărârea atacată cu

privire la greșita încadrare juridică a faptelor și greșita achitare a

inculpatului.

Rejudecând cauza, în aceste limite,

în baza art. 334 C. proc. pen., se va proceda la schimbarea încadrării juridice

a faptelor din art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, art. 31 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 în infracțiunile

prevăzute de art. 38 din Legea nr. 535/2004 și respectiv, art. 31 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Având în vedere vârsta inculpatului

la data comiterii faptei, afecțiunile psihice atestate de actele medico-legale

și de referatul de evaluare, precum și dispozițiile art. 99 C. pen., și art. 101

C. pen., care permit aplicarea unei măsuri educative, inculpatului i se va

aplica măsura educativă a mustrării care va fi executată în condițiile art. 487

C. proc. pen.

Constatând că în cauză minorul nu a

comis o contravenție se va înlătura măsura dispusă de instanța de fond privind

sesizarea I.P.J. Olt pentru aplicarea față de minor a dispozițiilor Legii nr. 61/1991,

modificată și completată prin Legea nr. 2/2000.

Conform art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Ministerul Public – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova împotriva

sentinței penale nr. 1 din 24 ianuarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de

minori și familie, privind pe inculpatul P.M.D.

Casează sentința penală atacată

numai cu privire la încadrarea juridică și greșita achitare a inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004

și art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004,

cu aplicarea art. 99 C. pen.

În temeiul art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (2) din

Legea nr. 535/2004 și din art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 37 alin.

(2) din Legea nr. 535/2004, ambele cu aplicarea art. 99 C. pen., și art. 33 lit.

a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 și art.

31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 38 din Legea nr. 535/2004, ambele cu

aplicarea art. 99 și art. 33 lit. a) C. pen., texte de lege în baza cărora

aplică inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 101 lit. a) C. pen.,

măsura educativă a mustrării, care se va executa în condițiile art. 487 C.

proc. pen.

Înlătură măsura sesizării I.P.J. Olt

pentru aplicarea față de inculpatul minor a măsurilor prevăzute de dispozițiile

Legii nr. 61/1991, modificată și completată prin Legea nr. 2/2000.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Obligă inculpatul la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 20 lei.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru asistența juridică a inculpatului, în sumă de 100 lei, se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 aprilie 2006.