ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 155/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 31 mai

2005, reclamantul M.S. a chemat în judecată Comisia pentru soluționarea

întâmpinărilor (numită prin H.G. nr. 968/2004) din cadrul Primăriei comunei

Sântămarie Orlea și SC H. SA, solicitând anularea hotărârii nr. 1253 din 16 mai

2005, emisă de prima pârâtă, stabilirea exactă a suprafețelor expropriate,

daune materiale și daune morale, precum și plata cheltuielilor efectuate cu

exproprierea și la instanța de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul

arată că prima pârâtă nu a fost interesată să stabilească exact suprafețele de

teren propuse pentru expropriere, nu a ținut cont că unele terenuri se aflau în

perimetrul construibil, nu a avut în vedere raportul de expertiză, a prezentat

o ofertă mică pentru valoarea terenului și nu a vrut să rezolve fondul

exproprierii.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 188 din 5

august 2005, a admis acțiunea, în sensul că a anulat procesul-verbal și

hotărârea din 12 mai 2005, cu privire la reclamant și a obligat Comisia pentru

soluționarea întâmpinărilor, să emită o nouă hotărâre motivată.

Instanța reține că hotărârea

contestată nu este motivată cu privire la întâmpinarea reclamantului, și anume,

nu se arată suprafața de teren propusă, spre expropriere, de la reclamat,

amplasarea acesteia în intravilan sau extravilan și ramul de cultură, precum și

valoarea ofertei expropriatorului pe metru pătrat de teren, ceea ce e de natură

să ducă la anularea hotărârii și obligarea la emiterea unei noi hotărâri

motivate corespunzător.

În ce privește daunele solicitate de

reclamant, reține că pârâta Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor nu are o

asemenea competență, astfel că nici instanța nu se poate pronunța asupra

acestui capăt de cerere.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta SC H. SA București, invocând motivele de recurs prevăzute de

art. 304 pct. 6 - 10 C. proc. civ.

Susține că instanța trebuia să

analizeze oferta de expropriere, iar în condițiile altor pretenții argumentate

trebuia să se pronunțe asupra acestora.

Arată că s-au parcurs toate etapele

exproprierii, inclusiv cea finală a ofertei de preț, care a fost propusă de

către expertul evaluator și validată de către Comisia guvernamentală

constituită prin H.G. nr. 968/2004, foarte avantajoasă pentru proprietarii

terenurilor expropriate.

Recursul este nefondat.

Conform prevederilor art. 17 din

Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,

„Comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei interesați, putând

cere informații și date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat

sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretențiile proprietarilor și ale

titularilor altor drepturi reale, precum și susținerile acestora se vor formula

și se va depune în scris, consemnându-se într-un proces-verbal”.

De asemenea, art. 18 alin. (1) din

aceeași lege prevede că „În urma deliberării, comisia poate să accepte punctul

de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge și va consemna aceasta

într-o hotărâre motivată”.

Din cuprinsul hotărârii contestate

în prezenta cauză rezultă că motivarea acesteia este sumară, contrar

prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 și că mențiunea din

hotărâre că procesul-verbal încheiat în ședința din 12 mai 2005, este anexă și

face parte integrantă din hotărâre, nu este suficientă pentru a suplini

motivarea sumară a acesteia, deoarece și procesul-verbal cuprinde mențiuni

insuficiente.

Nici hotărârea și nici procesul-verbal

nu fac referire la întâmpinarea intimatului, prin arătarea suprafeței de teren

propusă spre expropriere, amplasarea acesteia în intravilan sau în extravilan

și ramul de cultură, cum corect reține și instanța de fond.

Deoarece se constată că hotărârea

instanței de fond este legală și temeinică, urmează ca în baza prevederilor

art. 299 și 312 C. proc. civ., să se respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC H.

SA București împotriva sentinței civile nr. 188 din 5 august 2005 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 ianuarie 2006.