ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 206/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

3106/2005, la Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, reclamantul B.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 1253/2005 și

a procesului-verbal din 12 mai 2005, acte emise de Comisia pentru soluționarea

întâmpinărilor, constituită conform H.G. nr. 968/2004 și obligarea acestei

comisii de a stabili suprafața reală expropriată de pârâta SC H. SA, precum și

valoarea terenului în funcție de amplasamentul acestuia, intravilan sau

extravilan și ramul de cultură, conform prevederilor Legii nr. 33/1994.

Reclamantul precizează în motivarea

acțiunii că în oferta prezentată de exproprietar nu sunt prevăzute categoriile

de teren intravilan sau extravilan, iar suprafața de teren deținută de pârâta

SC H. SA, nu corespunde cu cea menționată în extrasele de carte funciară, pe

numele defunctului B.C., iar oferta de 2,04 Euro/mp teren arabil și 1,47

Euro/mp teren fâneață, nu reflectă adevărata valoare a terenului din zona expropriată,

pe care o apreciază la 5 Euro/mp pentru teren extravilan și 10 Euro/mp pentru

teren intravilan.

Pârâtele au depus întâmpinare,

solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 187 din 5

august 2005, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, formulată de reclamantul B.I. și s-a dispus anularea

procesului-verbal și a hotărârii comisiei din 12 mai 2005, cu privire la

reclamant, obligând-o pe această pârâtă să emită o nouă hotărâre motivată.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că hotărârea cu nr. 1253/2005 a Comisiei pentru

soluționarea întâmpinărilor constituită conform H.G. nr. 968/2004, pentru

soluționarea întâmpinărilor persoanelor propuse pentru expropriere, în vederea

realizării investiției de interes național „Amenajarea hidroenergetică a râului

Strei, pe sectorul Subcetate - Simeria”, nu s-a pronunțat și cu privire la

întâmpinarea reclamantului.

Comisia nu a răspuns întâmpinării,

nestabilind în raport cu exproprietarul, suprafața expropriată, amplasarea

acestuia intravilan-extravilan, ramul de cultură și valoarea, în raport cu

suprafața reală expropriată și natura terenului.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta SC H. SA București, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și susținând, în esență, că instanța a acordat ceea ce nu s-a

cerut, adică anularea documentației de expropriere, hotărârea cuprinde motive

străine ori contradictorii de cauză, a interpretat greșit actul dedus

judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al

acestuia, în sensul că nu a stabilit un alt preț argumentat de reclamant.

Susține recurentul că hotărârea este

lipsită de temei legal și a fost pronunțată cu interpretarea exagerată a legii

exproprierii, care nu prevede sancțiuni pentru vicii de formă a documentației.

De asemenea, se arată că instanța nu

s-a pronunțat explicit asupra unei dovezi administrate, care era hotărâtoare

pentru dezlegarea pricinii, și anume, asupra raportului de expertiză tehnică de

evaluare, expertiză ce nu a fost combătută de contestator.

Varianta propusă de expertul

evaluator și validată de către Comisia guvernamentală constituită prin H.G. nr.

968/2004, ca ofertă de expropriere, trebuia analizată de instanță, iar în condițiile

altor pretenții argumentate, instanța urma a se pronunța asupra acestora.

Analizând recursul formulat, prin

prisma motivelor invocate și în raport cu dispozițiile legale aplicabile,

Înalta Curte îl va respinge pentru considerentele ce se vor menționa în

continuare.

Art. 20 din Legea nr. 33/1994,

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, dă posibilitate

expropriatorului, precum și proprietarilor sau celorlalte persoane titulare ale

drepturilor reale asupra imobilului propus spre expropriere, să conteste

hotărârea comisiei constituită potrivit art. 15, la curtea de apel în raza

căreia se află situat imobilul, potrivit prevederilor Legii contenciosului

administrativ.

Reclamantul B.I. a contestat

hotărârea nr. 1253/2005, dată de Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor

persoanelor propuse pentru expropriere, în vederea realizării investiției de

interes național „Amenajarea hidroenergetică a râului Stei, pe sectorul

Subcetate - Simeria”, Comisia fiind constituită prin H.G. nr. 968/2004.

Criticile formulate de reclamant

împotriva acestei hotărâri, au fost reținute în mod corect de instanța de fond,

ca fiind întemeiate, câtă vreme din conținutul acesteia și al

procesului-verbal, anexă la respectiva hotărâre, rezultă că membrii comisiei

s-au limitat să menționeze nemulțumirile exprimate de contestatori, printre

care și reclamantul din prezenta cauză, fără să se arate în concret modul de

rezolvare a acestor nemulțumiri.

Practic, hotărârea Comisiei nu

răspunde la nemulțumirile reclamantului formulate prin întâmpinarea depusă,

deci întâmpinarea nu este motivată, întrucât nu se arată suprafața de teren

propusă spre expropriere de la reclamant, amplasarea acesteia în intravilan sau

extravilan și ramul de cultură, precum și oferta privind valoarea oferită de

exproprietar pe metrul pătrat.

Art. 17 din Legea nr. 33/1994

menționează că această comisie analizează documentele prezentate, ascultând pe

cei interesați, putând cere informații și date suplimentare, la solicitarea

celor care i s-au adresat sau din oficiu, oferta expropriatorului, pretențiile

proprietarilor, precum și susținerile acestora formulându-se și depunându-se în

scris și consemnându-se într-un proces-verbal.

În art. 18 din lege, se precizează

că în urma deliberării, comisia poate să accepte punctul de vedere al

expropriatorului sau îl poate respinge și va consemna aceasta într-o hotărâre

motivată.

Așa cum corect a reținut și instanța

de fond, hotărârea contestată nu este motivată cu privire la întâmpinarea

reclamantului, iar anularea acesteia parțială, numai cu privire la reclamant și

emiterea unei noi hotărâri motivate, nu înseamnă anularea documentației de

expropriere, așa cum susține pârâta în motivele de recurs.

Instanța, în contencios

administrativ, nu se putea pronunța asupra pretențiilor reclamantului cu

privire la oferta de despăgubire, așa cum pretinde recurentul, fiind o problemă

ce excede competenței sale care se limitează, conform art. 1 din Legea nr.

554/2004, la a stabili dacă persoana vătămată a fost vătămată într-un drept al

său sau într-un interes legitim de autoritate publică printr-un act

administrativ, în caz afirmativ putând cere anularea actului și repararea

pagubei.

Hotărârea a fost pronunțată cu

interpretarea corectă a legii exproprierii, fiind, deci, legală și temeinică, neexistând

motive de casare sau modificare în sensul art. 304 C. proc. civ., considerent pentru care în baza art. 312, se va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC H.

SA București împotriva sentinței nr. 187 din 5 august 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 19 ianuarie 2006.