ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3919/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 315 din 24 iunie 2005 a Tribunalului Galați s-a dispus, în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., condamnarea inculpatului B.R.A. la o pedeapsă de un an închisoare. Același inculpat a fost condamnat, la o pedeapsă de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 86 5 , raportat la art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 464/2002 a Tribunalului Galați.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare în pedepsele componente, respectiv: - un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 C. pen.; - 2 ani și 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de un an închisoare, 5 luni închisoare, un an și 6 luni închisoare și 2 ani și 2 luni închisoare și s-a dispus ca inculpatul B.R.A. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani și două luni închisoare, sporită la 2 ani și 10 luni închisoare.

Prin aceeași sentință s-a dispus, în temeiul art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatului C.V.C. la o pedeapsă de 10 luni închisoare. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de un an și 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 523/2002 a Tribunalului Galați în pedepsele componente, după cum urmează: - un an și 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și 109 C. pen.; - un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și art. 109 C. pen. (sentința penală 257/2002 Tribunalul Vrancea); - 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și art. 109 C. pen.

(sentința penală nr. 257/2002 Tribunalul Vrancea). În baza art. 86 5 C. pen., s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 464/2002 a Tribunalului Galați și nr. 523/2002 a Tribunalului Galați. În conformitate cu dispozițiile art. 36, raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 2 luni închisoare, un an închisoare, un an și 2 luni închisoare, 2 ani și 3 luni închisoare, 2 ani închisoare și 10 luni închisoare, și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea respectiv 2 ani și 3 luni închisoare, sporită la 3 ani închisoare. În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Prin aceeași sentință penală au mai fost condamnați inculpații M.D.R., M.M.A., S.M., T.S.N. și T.C.S. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: Inculpații B.R.A., C.V.C., T.S.N. și T.C.S. sunt consumatori de droguri și își procurau medicamentul Fortral din farmacii, pe care și-l injectau intravenos, falsificând rețete medicale, pe care menționau nume de persoane fictive. În ziua de 28 septembrie 2001, inculpatul T.C.S. a procurat o rețetă medicală în alb pe care era aplicată ștampila medicului S.M. și a completat-o cu numele A.M.A. și diagnosticul „Sindrom Wlims”, iar la rubrica tratament a menționat 10 fiole Fortral. Inculpatul T.S.N. a arătat rețeta respectivă inculpatului B.R.A.

și împreună au hotărât să cumpere medicamentul pentru a-l consuma. Pentru a nu trezi suspiciuni la farmacie și pentru a nu se expune, cunoscând gravitatea faptelor, cei doi inculpați au apelat la o prietenă, O.C., solicitându-i să cumpere medicamentul respectiv, fără să-i spună că rețeta este falsificată și că Fortralul este o substanță stupefiantă. În ziua de 29 septembrie 2001, cei doi inculpați și martora O.C. s-au deplasat la farmacia R. din Galați și în timp ce inculpații așteptau afară martora a încercat să cumpere medicamentul, dar farmacista și-a dat seama că rețeta este falsificată și a anunțat organele de poliție. Pe data de 15 februarie 2002, inculpatul C.V.C. s-a deplasat la farmacia N. SRL din Galați având o rețetă pentru Fortral, pe care o primise de la inculpatul B.R.A.

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că, în perioada decembrie 2001 – aprilie 2002, inculpatul C.V.C. și inculpatul B.R.A. au falsificat fiecare câte 4 rețete medicale pe care le-au folosit pentru a-și cumpăra medicamentul Fortral. Împotriva sentinței penale nr. 315 din 24 iunie 2005 a Tribunalului Galați au declarat apel inculpații B.R.A. și C.V.C., criticând-o pe motive de netemeinicie, sub aspectul modalității de executare a pedepsei. Prin decizia penală nr. 10/A/2006 din 6 februarie 2006, pronunțată în dosarul nr. 7316/44/2005 Curtea de Apel Galați, secția de minori și familie, a admis apelul inculpatului C.V.C. și în baza art. 86 1 C. pen., a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 6 ani, și conform art. 86 3 au fost stabilite măsurile de supraveghere.

Totodată, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.R.A. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei din urmă hotărâri inculpatul B.R.A. a declarat recurs, solicitând reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia și aplicării dispozițiilor art. 86 1 C. pen., privitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Pe de altă parte, art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și nu mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Instanțele de fond și de apel au efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului B.R.A., atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia cât și o modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale arătate mai sus.

Condițiile concrete în care au fost săvârșite infracțiunile, gradul ridicat al pericolului social concret al faptelor, precum și persoana inculpatului nu justifică reevaluarea criteriilor de individualizare cu care au operat instanțele de fond și de apel. De asemenea, Înalta Curte constată că gravitatea faptelor săvârșite, conduita anterioară și persoana inculpatului conduc la concluzia că pentru realizarea scopului pedepsei este necesară executarea efectivă a acesteia. Așa fiind, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.R.A. împotriva deciziei penale nr. 10/ A din 6 februarie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei) cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie 2006.