ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7311/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7311/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

în baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele: Prin sentința penală nr. 106 din 4 octombrie 2006, Curtea de Apel

Alba lulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul P.C. împotriva

rezoluției din 8 iunie 2006 dată de procuror în dosarul nr. 188/P/2006 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, privind pe M.O., judecător

la Judecătoria Sibiu.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că

la 7 iunie 2006, petentul P.C., avocat în cadrul Baroului Sibiu a făcut

plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva

judecătoarei O.M. de la Judecătoria Sibiu pentru comportare abuzivă, constatând

în aceea că, la data de 3 aprilie 2006, prezidând ședința de judecată 1-a

sancționat cu 3 milioane lei vechi amendă judiciară pentru faptul de a nu fi

blocat telefonul său mobil care a sunat în cursul ședinței de judecată. S-a mai

reținut că prin rezoluția nr. l88/P/2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale față de O.M. pentru

infracțiunile prevăzute de art. 246, 249 și 289 C. pen., iar prin rezoluția nr.

573/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a respins

plângerea lui P.C. împotriva rezoluției nr. 188/P/2006.

În fapt, Curtea de Apel Alba Iulia reține că

prin cererea de reexaminare înregistrată la Judecătoria Sibiu la 17 aprilie

2006, petentul a solicitat anularea amenzii aplicate de judecătoarea O.M. la 3

aprilie 2006, recunoscând totuși că a vorbit cu clientul său în cursul

desfășurării ședinței, precum și faptul că telefonul său mobil a sunat în

cursul dezbaterii unei cauze.

Urmare a cererii de reexaminare, printr-o

încheiere din 11 mai 2006, pronunțată în camera de consiliu s-a dispus în baza art.

281 alin. (2) C. proc. civ., îndreptarea erorilor materiale din dispozitivul

încheierii de ședință din 3 aprilie 2006 sub aspectul temeiului juridic al

sancțiunii aplicate, art. 108

2

C. proc. civ., în loc de art. 108

1

C. proc. civ., și a cuantumului amenzii 300.000 lei vechi în loc de 300 lei.

Printr-o altă încheiere din 26 aprilie 2006,

aceeași judecătoare O.M. a respins cererea de reexaminare formulată de petent

împotriva încheierii din 3 aprilie 2006.

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat că

plângerea petentului împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. l88/P/2006

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, formulată în temeiul art. 278

1

C. proc. pen., este nefondată, întrucât în mod legal s-a apreciat de procuror

că faptele judecătoarei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art. 246, 249 și 289 C. pen.

În acest sens s-a arătat că încheierile de

îndreptarea erorilor materiale și de respingere a cererii de reexaminare au

fost legale și că Judecătoria Sibiu a formulat către Administrația financiară a

municipiului Sibiu, la data de 30 mai 2006, solicitarea de a restitui primul

titlu executor, urmând a fi emis un nou titlu pentru suma

de 300.000 lei vechi, reprezentând amendă judiciară în loc de 3.000.000

lei.

Împotriva sentinței nr. 106/2006, Curtea de

Apel Alba Iulia a formulat recurs petentul P.C. care critică hotărârea ca fiind

nelegală și netemeinică, întrucât judecătoarea a comis abuzuri împotriva lui

prin sancționarea cu amendă în sumă de 3.000.000 lei vechi, prin soluționarea

cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost amendat cu încălcarea

regulilor de incompatibilitate de la art. 24 și 27 pct. 7 C. proc. civ.

Recursul nu este fondat.

Rezoluția nr. 188/P/2006 din 8 iunie 2006 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a reținut o situație de fapt

cu privire la împrejurările care au generat sancțiunea petentului cu amendă

judiciară pe care nici petentul nu o contestă. Respectiv, acesta a discutat cu

clientul său în cursul dezbaterii unei cauze în ședința de judecată și pe de

altă parte, nu a luat măsuri ca telefonul său mobil să nu deranjeze ședința de

judecată.

Petentul, avocat în Baroul Sibiu a fost

sancționat cu amendă de 30 RON, pentru abaterea prevăzută de art. 108

2

alin. (I) C. proc. civ., în mod eronat în încheierea din 3 aprilie 2006 s-a

trecut în dispozitiv 300 lei, cuantumul amenzii când în realitate, așa cum

rezultă din caietul grefierului, sancțiunea aplicată petentului a fost de 30

lei. De altfel, pentru abaterea reținută, respectiv art. 180

2

C.

proc. civ., amenda nu depășește suma de 200 lei.

Prin urmare, încheierea nr. 1292 din 11 mai

2006, prin care s-a îndreptat eroarea materială din încheierea nr. 1292 din 3

aprilie 2006, prin corectarea cifrei de 300 lei (3.000.000 lei vechi) în cifra

de 30 lei (300.000 lei vechi) este de natură să repare eroarea strecurată în defavoarea

petentului. Astfel, demersul juridic al judecătoarei O.M. relevă buna-credință

a acesteia și nu reaua-credință care este caracteristică atitudinii subiective

în cazul infracțiunilor de abuz și fals intelectual.

Cât privește motivarea din recursul

petentului, potrivit căreia atitudinea abuzivă a judecătoarei ar rezulta din

împrejurarea că tot ea a judecat cererea de reexaminare a încheierii prin care

a fost amendat prin aceasta încălcându-se prevederile art. 24 alin. (l) și art.

27 pct. 7 C. proc. civ., aceasta este nefondată.

Reexaminarea prevăzută de art. 108

5

pct. 7 C. proc. civ., este o cale de retractare a încheierii și nu o cale de

reformare cum sunt

apelul și recursul la care referă

dispozițiile art. 24 alin. (l) C. proc. civ., invocate de petent, astfel că,

judecătoarea nu era incompatibilă să reexamineze încheierea atacată. Pe de altă

parte, din dosarul cauzei nu rezultă că înainte de reexaminare, judecătoarea

intimată și-ar fi spus părerea cu privire la soluția ce urma a fi adoptată cu

privire la sancțiunea aplicată și astfel, ar fi încălcat prevederile art. 27 pct.

7 C. proc. civ. și prin urmare, nici acest motiv de incompatibilitate nu a

existat, împrejurare care confirmă o atitudine lipsită de conotații abuzive.

Așa fiind, hotărârea instanței de fond este

legală și temeinică, astfel că, potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., recursul petentului va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul

P.C. împotriva sentinței penale nr. 106 din 24 octombrie 2006 a Curții de Apel

Alba Iulia.

Obligă recurentul petiționar să plătească

statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15

decembrie 2006.