ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7311/2006

Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 106 din 4 octombrie 2006, Curtea de Apel Alba lulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul P.C. împotriva rezoluției din 8 iunie 2006 dată de procuror în dosarul nr. 188/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, privind pe M.O., judecător la Judecătoria Sibiu. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la 7 iunie 2006, petentul P.C., avocat în cadrul Baroului Sibiu a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva judecătoarei O.M. de la Judecătoria Sibiu pentru comportare abuzivă, constatând în aceea că, la data de 3 aprilie 2006, prezidând ședința de judecată 1-a sancționat cu 3 milioane lei vechi amendă judiciară pentru faptul de a nu fi blocat telefonul său mobil care a sunat în cursul ședinței de judecată.

S-a mai reținut că prin rezoluția nr. l88/P/2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale față de O.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, 249 și 289 C. pen., iar prin rezoluția nr. 573/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a respins plângerea lui P.C. împotriva rezoluției nr. 188/P/2006. În fapt, Curtea de Apel Alba Iulia reține că prin cererea de reexaminare înregistrată la Judecătoria Sibiu la 17 aprilie 2006, petentul a solicitat anularea amenzii aplicate de judecătoarea O.M. la 3 aprilie 2006, recunoscând totuși că a vorbit cu clientul său în cursul desfășurării ședinței, precum și faptul că telefonul său mobil a sunat în cursul dezbaterii unei cauze.

Urmare a cererii de reexaminare, printr-o încheiere din 11 mai 2006, pronunțată în camera de consiliu s-a dispus în baza art. 281 alin. (2) C. proc. civ., îndreptarea erorilor materiale din dispozitivul încheierii de ședință din 3 aprilie 2006 sub aspectul temeiului juridic al sancțiunii aplicate, art. 108 2 C. proc. civ., în loc de art. 108 1 C. proc. civ., și a cuantumului amenzii 300.000 lei vechi în loc de 300 lei. Printr-o altă încheiere din 26 aprilie 2006, aceeași judecătoare O.M. a respins cererea de reexaminare formulată de petent împotriva încheierii din 3 aprilie 2006. Curtea de Apel Alba Iulia a motivat că plângerea petentului împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. l88/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, formulată în temeiul art. 278 1 C. proc.

pen., este nefondată, întrucât în mod legal s-a apreciat de procuror că faptele judecătoarei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 246, 249 și 289 C. pen. În acest sens s-a arătat că încheierile de îndreptarea erorilor materiale și de respingere a cererii de reexaminare au fost legale și că Judecătoria Sibiu a formulat către Administrația financiară a municipiului Sibiu, la data de 30 mai 2006, solicitarea de a restitui primul titlu executor, urmând a fi emis un nou titlu pentru suma de 300.000 lei vechi, reprezentând amendă judiciară în loc de 3.000.000 lei. Împotriva sentinței nr. 106/2006, Curtea de Apel Alba Iulia a formulat recurs petentul P.C.

care critică hotărârea ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât judecătoarea a comis abuzuri împotriva lui prin sancționarea cu amendă în sumă de 3.000.000 lei vechi, prin soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost amendat cu încălcarea regulilor de incompatibilitate de la art. 24 și 27 pct. 7 C. proc. civ. Recursul nu este fondat. Rezoluția nr. 188/P/2006 din 8 iunie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a reținut o situație de fapt cu privire la împrejurările care au generat sancțiunea petentului cu amendă judiciară pe care nici petentul nu o contestă. Respectiv, acesta a discutat cu clientul său în cursul dezbaterii unei cauze în ședința de judecată și pe de altă parte, nu a luat măsuri ca telefonul său mobil să nu deranjeze ședința de judecată.

Petentul, avocat în Baroul Sibiu a fost sancționat cu amendă de 30 RON, pentru abaterea prevăzută de art. 108 2 alin. (I) C. proc. civ., în mod eronat în încheierea din 3 aprilie 2006 s-a trecut în dispozitiv 300 lei, cuantumul amenzii când în realitate, așa cum rezultă din caietul grefierului, sancțiunea aplicată petentului a fost de 30 lei. De altfel, pentru abaterea reținută, respectiv art. 180 2 C. proc. civ., amenda nu depășește suma de 200 lei. Prin urmare, încheierea nr. 1292 din 11 mai 2006, prin care s-a îndreptat eroarea materială din încheierea nr. 1292 din 3 aprilie 2006, prin corectarea cifrei de 300 lei (3.000.000 lei vechi) în cifra de 30 lei (300.000 lei vechi) este de natură să repare eroarea strecurată în defavoarea petentului.

Astfel, demersul juridic al judecătoarei O.M. relevă buna-credință a acesteia și nu reaua-credință care este caracteristică atitudinii subiective în cazul infracțiunilor de abuz și fals intelectual. Cât privește motivarea din recursul petentului, potrivit căreia atitudinea abuzivă a judecătoarei ar rezulta din împrejurarea că tot ea a judecat cererea de reexaminare a încheierii prin care a fost amendat prin aceasta încălcându-se prevederile art. 24 alin. (l) și art. 27 pct. 7 C. proc. civ., aceasta este nefondată. Reexaminarea prevăzută de art. 108 5 pct. 7 C. proc. civ., este o cale de retractare a încheierii și nu o cale de reformare cum sunt apelul și recursul la care referă dispozițiile art. 24 alin. (l) C. proc.

civ., invocate de petent, astfel că, judecătoarea nu era incompatibilă să reexamineze încheierea atacată. Pe de altă parte, din dosarul cauzei nu rezultă că înainte de reexaminare, judecătoarea intimată și-ar fi spus părerea cu privire la soluția ce urma a fi adoptată cu privire la sancțiunea aplicată și astfel, ar fi încălcat prevederile art. 27 pct. 7 C. proc. civ. și prin urmare, nici acest motiv de incompatibilitate nu a existat, împrejurare care confirmă o atitudine lipsită de conotații abuzive. Așa fiind, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, astfel că, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petentului va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.C. împotriva sentinței penale nr. 106 din 24 octombrie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia. Obligă recurentul petiționar să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2006.