- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 19 octombrie 2006
Decizia nr. 3529/2006 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 februarie 2006, reclamanta B.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5397 din 31 ianuarie 2006, stabilirea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000 și plata drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 176/CA din 6 martie 2006, a admis contestația, a anulat hotărârea contestată și a stabilit reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că este de necontestat că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta, susținând, în esență, că, fiind născută ulterior datei la care a avut loc strămutarea părinților, reclamanta nu poate susține că a făcut parte dintre cei obligați să își schimbe domiciliul, astfel încât nu se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G.
nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate. Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, persoanelor strănutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral. În speță, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, întrucât a suferit toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile legale menționate, rezultă din probele administrate în cauză, respectiv declarația de avere a lui P.M., bunicul matern și acte de stare civilă. În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 176/CA din 6 martie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2006.