ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7380/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Vrancea la data de 6 decembrie 2002, reclamanții R.M. și M.R. au

chemat în judecată pe pârâții C.S. și Primăria Municipiului

Focșani, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să

se dispună anularea dispoziției nr. 234 din 12 iunie 2002 privind

restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 584,28

mp situat în Focșani, jud. Vrancea, emisă în temeiul Legii nr.

10/2001.

Cererea a fost justificată pe dispozițiile

Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 35 din 25 martie

2003 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția comercială

și de contencios administrativ, s-a admis excepția de

necompetență materială invocată de către pârâta

Primăria municipiului Focșani și s-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea secției civile a Tribunalului

Vrancea.

Prin decizia civilă nr. 634 R din 27 iunie 2003

pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială

și de contencios administrativ, s-a admis recursul reclamanților

împotriva sentinței civile nr. 35 din 25 martie 2003 pronunțată

de Tribunalul Vrancea, s-a casat sentința și s-a trimis cauza la

aceeași instanță în vederea continuării

judecății.

În decizia de recurs s-a reținut că în mod

greșit s-a apelat la instituția declinării de

competență, întrucât competența este un atribut al

instanței și nu al secțiilor din cadrul aceleiași

instanțe.

Prin sentința civilă nr. 330 din 20

decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția civilă,

s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a

reclamantului invocată de Primăria municipiului Focșani, ca

neîntemeiată. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea

formulată, cu obligarea reclamantului M.R. la 1.500.000 lei cheltuieli de

judecată către pârâta C.S.

Apelul formulat de reclamant a fost respins ca

nefondat prin decizia civilă nr. 601/A din 20 mai 2005

pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Împotriva deciziei de apel a formulat recurs motivat

reclamantul R.M.

Asupra competenței de soluționare a

litigiului, avându-se în vedere și valoarea obiectului precizată de

părți în sensul că aceasta este sub 5 miliarde lei, Înalta Curte

constată:

Prin cererea de chemare în judecată,

înregistrată și soluționată de Tribunalul Vrancea, s-a

solicitat anularea unei dispoziții emisă în baza Legii nr. 10/2001 de

către pârâta Primăria municipiului Focșani în favoarea pârâtei

C.S.

Cererea nu a fost formulată de către

beneficiarul acestei dispoziții ci de către altă persoană

care este un terț și care a invocat că terenul în cauză,

care i-a fost luat în anul 1987, nu a fost inclus în Decretul de expropriere

nr. 146/1986.

Prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al

imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

s-a reglementat o procedură derogatorie, specială în materia

cererilor de restituire a imobilelor preluate de stat în perioada de

referință.

Prin art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001

republicată [fost art. 24 alin. (7) și (8)] se prevede

competența de soluționare a acțiunilor prin care se

contestă dispoziția motivată de respingere a notificării

sau a cererii de restituire în natură, emisă în baza acestei legi,

formulate de către persoanele care se consideră

îndreptățit, în favoarea secției civile a tribunalului în a

cărui circumscripție se află sediul unității

deținătoare.

Fostul art. 24 alin. (7) și (8) din Legea nr.

10/2001 prevedea că dacă oferta era refuzată, persoana

îndreptățită putea ataca în justiție decizia iar

competența de soluționare aparține secției civile a

tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se află

sediul unității deținătoare.

Legea nr. 10/2001, fiind o lege specială,

derogatorie sub aspectul subiectelor de drept și competenței

materiale a instanței de judecată, este de strictă interpretare

și nu poate fi aplicată și altor categorii de litigii.

În raport de această normă specială,

reclamantul din cauza de față este un terț, nu este o

persoană îndreptățită în sensul art. 3 din Legea nr.

10/2001 care să fi fost beneficiarul dispoziției emisă în

temeiul acestei legi, dispoziție care poate fi contestată în

fața tribunalului, secția civilă.

Neîncadrându-se astfel litigiul în norma

specială, derogatorie, prevăzută de Legea nr. 10/2001,

reclamantul nu poate apela la aceste dispoziții legale pentru anularea

unei dispoziții care i-ar vătăma drepturile, ci la

dispozițiile dreptului comun în materia acțiunilor în constatarea

nulităților.

Potrivit dreptului comun, codul de procedură

civilă, și ținând cont și de valoarea obiectului litigiului,

competența de soluționare aparține judecătoriei, art. 1

și art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

Urmare a excepției de ordine publică,

invocată din oficiu, urmează a se admite (formal) recursul formulat

de reclamantul M.R. și a se dispune casarea deciziei de apel, admiterea

(formală) a apelului formulat de aceeași parte împotriva

sentinței, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre

rejudecare la Judecătoria Focșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul

M.R. împotriva deciziei nr. 601/A din 20 mai 2005 a Curții de Apel

Galați, secția civilă.

Casează decizia.

Admite apelul declarat de reclamant

împotriva deciziei civile nr. 330 din 20 decembrie 2004 a Tribunalului Vrancea,

secția civilă.

Anulează sentința și

trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Focșani.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 septembrie 2006.