ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3741/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 31 martie 2006, reclamantul P.P.

a solicitat anularea hotărârii nr. 5441 din 28 februarie 2006, emisă de Casa Județeană de Pensii Tulcea și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născut în timpul strămutării părinților săi, din Cadrilater, ca urmare a aplicării Tratatului româno-bulgar de la Craiova din 7 septembrie 1940. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 387/CA din 18 mai 2006, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 5441 din 28 februarie 2006, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, drepturile urmând a fi acordate din luna următoare depunerii cererii, pentru perioada 29 iunie 1942 - 6 martie 1945. Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a născut la data de 29 iunie 1942, dată la care părinții săi erau strămutați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de strămutat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulată de P.P. Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus menționate, întrucât la data semnării Tratatului de la Craiova nu era născut. Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu. Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de domiciliu ca urmare a schimbului de populație efectuat în baza Tratatului de la Craiova din 1940 este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data retrocedării pământului românesc. Situația de strămutat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declarația de proprietar din 9 septembrie 1940, pentru județul Caliacra, întocmită de tatăl intimatului, adresa nr. 16647 din 24 iulie 1943, emisă pe numele tatălui intimatului de către Serviciul comercial al Colonizării din România și actele de stare civilă ale intimatului.

Interpretarea dată de instanță este corectă și nu adaugă la lege. În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 387/CA din 18 mai 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2006.