ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7150/2006

HOTĂRÂRE
07.12.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7150/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 41

din 9 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 4636/2005,

în baza art. 278

1

pct. 8 lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea

formulată de petiționarul B.V. împotriva rezoluției din 9 iunie 2005 dispusă în

dosarul nr. 83/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarea situație de fapt.

Prin rezoluția din 9 iunie

2005 dispusă în dosarul nr. 13/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de B.L. pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, 274, 249, 242 și 261 C. pen.; P.I.,

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 261 C. pen. și față

de S.S., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 260 C. pen.

Dispunând rezoluția sus

indicată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a reținut că aspectele

menționate de petiționar, în cuprinsul plângerii sunt nefondate, motiv pentru

care nu s-a putut reține că intimații au săvârșit infracțiunile reclamate de

petiționar.

Împotriva rezoluției,

petiționarul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, care a fost

respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția din 2 iulie 2005 (dosar nr. 709/II/2/2005).

Împotriva rezoluțiilor

dispuse în cauză petiționarul a formulat plângere solicitând desființarea

rezoluției și trimiterea cauzei la Parchet pentru continuarea cercetărilor

asupra intimaților sub aspectul infracțiunilor reclamate.

Curtea de Apel Bacău,

analizând actele și lucrările dosarului, constată că intimații nu se fac

vinovați de săvârșirea vreunei fapte penale, în sensul că s-ar fi efectuat

cercetarea abuzivă a petiționarului, sau că s-ar fi sustras acte la societatea

petiționarului ori că intimații ar fi influențat expertul contabil asupra

obiectivității expertizei efectuate.

Prin urmare, reținând cele

mai sus menționate, Curtea de Apel a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petiționar.

Împotriva sentinței penale,

petiționarul a formulat recurs, criticând hotărârea pentru netemeinicie și

nelegalitate sub aspectul greșitei respingeri a plângerii formulate, depunând

în scris motivele de recurs.

La termenul din 7 decembrie

2006, când au avut loc dezbaterile petiționarul a lipsit. Concluziile apărătorului

intimatului P.I. și ale reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate

în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Verificând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul

declarat de petiționar este tardiv formulat.

Astfel, conform art. 385

3

altfel.

Dispozițiile art. 363art.

365 C. proc. pen., privind data de la care curge termenul (..) se aplică în mod

corespunzător.

Examinând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că

petiționarul B.V. a lipsit atât la dezbateri cât și la pronunțare, prin urmare

pentru acesta termenul de declarare a recursului curge de la comunicarea

hotărârii.

Totodată, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că la dosar nr. 4636/2005 al Curții de Apel Bacău

se află dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a hotărârii către

petiționarul B.V., care atestă faptul că această comunicare a fost realizată la

data de 18 noiembrie 2005.

Petiționarul, deși i-a fost

comunicată hotărârea în condițiile legii a formulat recurs la data de 5

decembrie 2005, depășind termenul de 10 zile de declarare a recursului.

Prin urmare, reținând cele

mai sus expuse, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.,

Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca tardiv formulat, recursul

declarat de petiționarul B.V.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Respinge, ca tardiv

formulat, recursul declarat de recurentul petiționar B.V. împotriva sentinței

penale nr. 41 din 9 noiembrie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția penală.

Obligă recurentul petiționar

la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 decembrie 2006.

Sursă