ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4325/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4325/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 15 aprilie 2006,
pronunțată în dosarul penal nr. 113/2005, Curtea Militară de Apel a respins, ca
nefondată, cererea formulată de petiționara V.R.S. de îndreptare a erorii
materiale strecurate în încheierea de ședință din data de 15 noiembrie 2005 din
dosarul nr. 113/2005 al Curții Militare de Apel.
Petiționara a fost obligată la plata
cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei.
S-a reținut că prin încheierea de
ședință din 15 noiembrie 2005, Curtea Militară de Apel a dispus amânarea
pronunțării sentinței nr. 16 din 29 noiembrie 2005 având ca obiect soluționarea
cererii de revizuire formulată de V.R.S.
După ședința de judecată,
revizuienta a solicitat să i se remită o copie a transcrierii înregistrărilor,
cerere îndeplinită de instanță.
Prin cererea de îndreptare a erorii
materiale formulată la data de 29 martie 2006, petiționara V.R.S. a susținut că
în cuprinsul încheierii de ședință din 15 noiembrie 2005 care face parte
integrantă din sentința penală nr. 16 din 29 noiembrie 2005 a Curții Militare
de Apel prin care i s-a respins cererea de revizuire, concluziile procurorului
de ședință care au reprezentat un punct de vedere comunist, nu au fost
consemnate fidel.
Instanța a constatat că în cauză nu
sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 195 C. proc. pen., nefiind vorba de
o eroare materială, ci de o redare în esență a concluziilor procurorului,
corespunzătoare transcrierii integrale a înregistrărilor efectuate în timpul
ședinței de judecată.
Împotriva acestei încheieri de
ședință, a declarat recurs petenta V.R.S., solicitând admiterea și îndreptarea
erorii materiale, considerând că, deși concluziile integrale ale procurorului
sunt consemnate în transcrierea ședinței de judecată, ele trebuie să fie
înscrise ca atare și în încheierea din 15 noiembrie 2005 pentru a se constata
caracterul politic comunist al acestora.
Examinând recursul, Înalta Curte de
Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil pentru următoarele
considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 385
1
alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu
ședința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot
fi atacate separat cu recurs.
Dispozițiile art. 195 C. proc. pen.,
referitoare la îndreptarea erorilor materiale nu prevăd o excepție de la regula
arătată mai sus cu privire la calea de atac a încheierii prin care instanța se
pronunță asupra cererii de îndreptare a erorii materiale.
În consecință, încheierea de ședință
din 15 noiembrie 2005 atacată separat cu recurs de către petiționară, nu poate
fi recurată în condițiile stabilite de lege decât odată cu sentința penală nr. 16
din 29 noiembrie 2005 a Curții Militare de Apel.
Întrucât petiționara a folosit calea
de atac în afara dispozițiilor procedurale, recursul său va fi respins, ca
inadmisibil, iar petenta obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de petenta V.R.S. împotriva încheierii din 5 aprilie 2006 a Curții
Militare de Apel, pronunțată în dosarul nr. 113/2005.
Obligă recurenta petentă la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 60 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5
iulie 2006.