ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3815/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

data de 10 martie 2006, reclamantul Z.D. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâții Ministerul Educației și Cercetării și Inspectoratul Școlar al județului

Neamț, suspendarea executării Ordinului nr. 3283 din 16 februarie 2006, emis de

ministrul educației și cercetării, până la soluționarea cauzei de către

instanța de fond.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că ordinul a cărui suspendare s-a solicitat, a fost emis

ca urmare a evaluării activității sale profesionale, pe anul școlar 2004 – 2005,

cu calificativul „Nesatisfăcător”, evaluare care s-a făcut pe criterii

politice, fără respectarea procedurii legale și a criteriilor politice.

Totodată, reclamantul a mai

arătat că obținerea calificativului „Nesatisfăcător” nu reprezintă un motiv de

încetare a contractului de management, că postul de director a fost ocupat prin

concurs, iar ordinul în cauză aduce prejudicii atât unității școlare, cât și

reclamantului.

Prin sentința civilă nr. 81

din 10 aprilie 2006, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a executării

Ordinului nr. 3283 din 16 februarie 2006, emis de ministrul educației și

cercetării.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, instanța de fond a reținut că în cauză nu a fost îndeplinită condiția

„prevenirii unei pagube iminente”, impusă de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

care prevede că suspendarea executării unui act administrativ, până la

pronunțarea instanței de fond, poate fi dispusă numai în cazuri bine

justificate.

Instanța de fond a apreciat

că nu se poate considera că suspendarea solicitată ar fi de natură a preveni o

pagubă iminentă, deoarece pentru reclamant, caracterul iminent îl are doar

prejudiciul rezultat din diminuarea salariului cu indemnizația de conducere,

ceea ce nu justifică suspendarea ordinului respectiv. A mai considerat instanța

de fond, că pentru a se reține localizarea pagubei la unitatea școlară de la

conducerea căreia a fost eliberat reclamantul, este necesar să fie vorba de un

interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu

public administrativ de importanță națională.

Împotriva sentinței pronunțate

de Curtea de Apel Bacău a declarat recurs, reclamantul Z.D., susținând, în

esență, că, întrucât contractul de management s-a încheiat pe o perioadă de 4

ani, eliberarea sa din funcție, anterior expirării acestei perioade, în

condițiile obținerii unor calificative „foarte bine” și „bine”, este abuzivă.

Recursul este nefondat.

Prin acțiunea sa,

recurentul-reclamant a solicitat suspendarea executării Ordinului Ministerului

Educației și Cercetării nr. 3283 din 16 februarie 2006, prin care a fost

eliberat din funcția de director la Grupul Școlar „Vasile Sav” din Roman.

Pentru activitatea

managerială desfășurată de recurent în anul școlar 2004 - 2005, în calitate de

director, în cadrul procesului de evaluare, acesta a obținut 156,5 puncte,

aferente calificativului „Nesatisfăcător”, confirmat prin decizia nr. 2848 din 23

decembrie 2005, emisă de către inspectorul școlar general.

Contestația formulată de

reclamant împotriva acestei decizii a Inspectoratului Școlar al județului Neamț

a fost respinsă de Ministerul Educației și Cercetării, în urma verificării

respectării procedurii și criteriilor de evaluare.

Ca urmare, prin ordinul

Ministerului Educației și Cercetării, contestat, s-a dispus eliberarea

recurentului-reclamant din funcția de director.

Potrivit dispozițiilor art. 14

din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei

pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente, să

dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunțarea

instanței de fond.

În cazul în speță, demiterea

recurentului dintr-o funcție de conducere, nu este de natură a determina

suspendarea executării actului administrativ atacat.

Prevederile art. 2 alin. (1)

lit. s) din Legea nr. 554/2004 definesc noțiunea de „pagubă iminentă”, ca fiind

prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz,

perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui

serviciu public.

Nefiind dovedit un caz bine

justificat și nici iminența procedurii unei pagube, recursul declarat de

reclamant împotriva soluției instanței de fond se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Z.D. împotriva sentinței civile nr. 81 din 10 aprilie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 noiembrie 2006.