ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4679/2006

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar se

constată următoarele:

Tribunalul Mehedinți, prin sentința

penală nr. 184 din 14 aprilie 2006, a condamnat pe inculpatul B.C., la 8 ani și

6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor

calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și, 3 ani pedeapsă complimentară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Face în cauză aplicarea art. 71 și

64 C. pen., și deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și

arestării preventive începând cu 13 decembrie 2005, până la pronunțarea

prezentei sentințe, iar starea de arest a inculpatului a fost menținută.

Prin aceiași sentință a fost

condamnat și inculpatul B.N., la 8 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art.

174 și 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea prevederilor art.

71 și 64 C. pen., și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata

reținerii și arestării preventive începând cu 13 decembrie 2005 și până la

pronunțarea prezentei sentințe iar starea de arest a inculpatului a fost

menținută.

S-a dispus confiscarea de la

inculpatul B.C. a unui topor cu lama de 16 cm, iar coada de 85 cm, și a fost

admisă acțiunea civilă formulată de M.A., fiind obligați inculpații în solidar

să-i plătească acestuia, cu titlu de daune morale, suma de 50.000.000 lei ROL,

respectiv 5.000 lei RON.

A fost admisă și acțiunea civilă

formulată de C.A.S. Mehedinți și obligați inculpații în solidar să plătească

suma de 1.067,49 lei RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare, cu dobânda

legală aferentă.

Inculpatul B.C., a fost obligat la

700 lei RON cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorar apărător din

oficiu iar inculpatul B.N. la 600 lei RON, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Mehedinți, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest

preventiv a inculpaților B.C. și B.N., pentru săvârșirea infracțiunii de

tentativă la omor calificat, prevăzut de art. 20 raportat la art. 174 și 175 lit.

i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Se reține că, în 30 noiembrie 2005,

inculpații B.C. și B.N., împreună cu martorul Z.V., zis C., se aflau într-un

bar de pe raza satului Valea Copcii și consumau băuturi alcoolice, iar la un

moment dat în același bar a intrat partea vătămată M.A., împreună cu B.P., B.O.,

B.M., P.A. și A.E., care s-au așezat la o altă masă și au consumat bere și suc.

În urma unei discuții contradictorii

dintre inculpați și barmană, martora B.V. cu privire la consumul notei de

plată, a intervenit numitul H.E., pentru a calma spiritele, discuția încetând.

Inculpații au părăsit barul și la

scurt timp au intenționat să plece din local, partea vătămată și însoțitorii

ei. În ușă, partea vătămată a fost așteptată de către B.N., care i-a aplicat

acestuia o lovitură cu cuțitul, în zona gâtului, prăbușindu-se amândoi la

pământ. În aceste împrejurări B.C. a luat un topor din căruța care era în fața

barului și a aplicat o lovitură în cap aceleiași părți vătămate. În apărarea

lui M.A. a sărit A.E., care a fost și el lovit cu cuțitul de către B.N., la

față și la mână.

Partea vătămată și A.E., au reușit

să fugă de la locul incidentului și s-au urcat în autoturismul lui B.O., fiind

transportat de către acesta, împreună cu ceilalți prieteni, la domiciliul lui M.A.,

de unde mama acestuia a anunțat salvarea.

Inculpatul B.C., a declarat în

instanță că l-a lovit cu un briceag pe M.A. și apoi s-a deplasat la căruță de

unde a luat o secure și l-a lovit pe acesta în cap.

Inculpatul B.N., a precizat că a

încercat să aplaneze conflictul dar a fost lovit cu o sticlă în zona gurii,

după care a căzut jos și nu mai știe ce s-a întâmplat.

Din probele administrate în cauză,

rezultă că cei doi inculpați au plecat din bar și în ușă, partea vătămată a

fost așteptată de inculpatul B.N., care i-a aplicat cu un cuțit acestuia, o

lovitură în zona gâtului, iar B.C. a luat un topor din căruța care se afla

staționată în fața barului și i-a aplicat o lovitură în cap aceleiași părți

vătămate.

Medicul legist constată că partea

vătămată M.A., prezintă leziuni care au fost produse cu un corp tăietor –

înțepător, posibil topor, necesitând 35–40 zile de îngrijiri medicale, leziuni

care au pus în primejdie viața victimei.

Același medic legist stabilește că

leziunea submandibulară stângă a părții vătămate s-a putut produce prin lovire

cu un obiect tăietor, posibil cuțit și care a necesitat pentru vindecare 12–14

zile îngrijiri medicale și leziunea suferită nu a pus în primejdie viața

victimei.

În raport de obiectul vulnerant

folosit de inculpatul B.N., respectiv un cuțit, apt de a produce moartea, de

zona vitală unde a fost aplicată lovitura, gâtul victimei și de faptul că

agresiunea a încetat numai la intervenția martorului, a fost respinsă cererea

inculpatului de schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la omor

în loviri sau alte violențe.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel inculpații pentru nelegalitate și netemeinicie, B.C. solicitând

aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., și reducerea pedepsei iar B.N. achitarea lui

în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 191 din 7 iunie 2006, a respins, ca nefondate, apelurile formulate

de inculpații B.C. și B.N. împotriva sentinței penale nr. 184 din 14 aprilie

2006 a Tribunalului Mehedinți.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului.

Nemulțumiți și de această hotărâre,

în termenul legal, au declarat recurs cei doi inculpați, reluând motivele

invocate și în apel.

Recursurile sunt nefondate.

Examinându-se hotărârea atacată în

raport de criticile aduse precum și din oficiu, Curtea reține că probele

administrate au fost evaluate corect, situația de fapt fiind în concordanță cu

acestea precum și cu activitățile infracționale efectiv întreprinse de fiecare

recurent.

Încadrarea juridică dată faptelor

comise, de asemenea, este cea legală și dovedindu-se vinovăția ambilor

inculpați, cu privire la fapta pentru care au fost trimiși în judecată, cererea

de achitare a inculpatului B.N. nu are temei.

În raport de datele ce

caracterizează persoana fiecărui inculpat recurent, ambii fiind recidiviști dar

și de succesiunea actelor lor infracționale ce nu demonstrează existența scuzei

provocării invocate, ca circumstanță atenuantă, în favoarea recurentului B.C. și

acest motiv de recurs, nu poate fi primit.

Acestea fiind, elementele de fapt

dar și de caracterizare a inculpaților, se constată că, nici cuantumul

pedepselor aplicate, nu poate fi apreciat, ca excesiv.

Ca atare, față de cele analizate

recursurilor urmează a fi respinse, ca nefondate și menținută ca temeinică și

legală hotărârea atacată.

Se vor aplica și dispozițiile art. 381

și 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.C. și B.N. împotriva deciziei penale nr. 191 din 7

iunie 2006 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul arestării preventive de la 13 decembrie 2005 la 2 august

2006.

Obligă pe recurenții inculpați să

plătească statului sumele de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care sumele

de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se vor

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

august 2006.