ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.11.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3660/2006

HOTĂRÂRE
17.11.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3660/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

sub nr. 304/2006 la Curtea de Apel Târgu Mureș, pârâta SC AD.M. SRL Târgu

Mureș, în contradictoriu cu reclamanta SC S. SRL Târgu Mureș, a solicitat

suspendarea sentinței comerciale nr. 1065 din 21 noiembrie 2005 a Tribunalului

Comercial Mureș, pronunțată în dosarul nr. 44/2004, până la soluționarea

apelului pe care aceasta l-a pronunțat împotriva sentinței a cărei suspendare

s-a solicitat.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 23/ A din

4 aprilie 2006, respinge, ca nefondată, cererea de suspendare formulată de

pârâtă, constatând că potrivit dispozițiilor art. 720

8

exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea hotărârii, iar în temeiul art.

288 alin. (4) C. proc. civ., este posibilă solicitarea suspendării executării

hotărârii primei instanțe, în condițiile în care este declarat apel împotriva

acesteia, fără însă ca vreuna din aceste două dispoziții să cuprindă norme de

trimitere la dispozițiile art. 300 alin. (3) C. proc. civ., după cum susține

reclamanta.

În aceste condiții, este

corectă împrejurarea că partea interesată are la dispoziție calea suspendării

hotărârii atacate cu apel, însă prin lipsa unor alte dispoziții procedurale

exprese, Curtea a analizat oportunitatea acestei măsuri prin prisma legalității

și temeiniciei acesteia.

De asemenea, Curtea a

apreciat că nu se impune nici plata unei cauțiuni în sarcina pârâtei,

neexistând asemenea dispoziții procedurale pentru soluționarea cererii de

suspendare a executării hotărârii primei instanțe, în materie comercială.

Această măsură ar putea fi

dispusă de instanță, în condițiile în care pârâta justifică un prejudiciu real,

cert, evaluabil, care să fie de natură a perturba activitatea acestei

societăți, după cum s-a susținut, sau care să atragă consecințe nefaste asupra

activității, patrimoniului societății. Or, în speță, pârâta a solicitat luarea

acestei măsuri, susținând că s-ar evita astfel producerea unei pagube imense,

fără însă a dovedi în vreun fel, natura, existența și întinderea acestei

pagube.

De altfel, reclamanta a

depus la dosarul cauzei un contract din care rezultă că pârâta a procedat la

cumpărarea unui bun în valoare de 334.800 Euro, un preț care indică

împrejurarea că societatea nu întâmpină probleme financiare și că, de asemenea,

activitatea acesteia se desfășoară firesc, în condițiile în care au fost

angajate obligațiile financiare de asemenea întindere.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs pârâta SC A.M. SRL Târgu Mureș în temeiul art. 304 pct. 7 - 9 C.

proc. civ., susținând că aceasta este netemeinică și nelegală și că punerea în

executare a sentinței comerciale nr. 1065/2005 a Tribunalului Comercial Mureș

este deosebit de păgubitoare, că executarea silită ar produce prejudicii

însemnate societății chiar și în situația în care se desfășoară activități

comerciale de eficiență sporită, iar în situația în care deblocarea conturilor

nu se va realiza există riscul de a pierde relația economică cu diverși clienți.

De asemenea, se susține că

blocarea conturilor societății pârâte are efecte negative și asupra plăților pe

care trebuie să le efectueze diverșilor furnizori de materii prime și

materiale, salariaților societății, iar executarea debitului de aproximativ 7-7,5

miliarde lei ar avea efecte devastatoare în activitatea economică a societății.

Prin întâmpinarea formulată,

intimata SC S. SRL Târgu Mureș, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este nefondat.

Înalta Curte, analizând

hotărârea în raport de motivele invocate de recurentă, de înscrisurile cauzei

și de dispozițiile legale incidente, constată că acestea nu sunt de natură să

conducă la modificarea deciziei recurate și că situația expusă de recurentă nu

se încadrează în niciunul din temeiurile de drept invocate de aceasta,

reiterându-se de altfel cererea de suspendare a hotărârii atacate.

Pentru a admite o cerere de

suspendare a executării hotărârii, instanța de judecată trebuie să aprecieze

asupra vătămării semnificative a intereselor legitime ale petentei prin

executarea hotărârii și caracterul iremediabil al vătămării.

În toate cazurile, instanța

nu prejudecă fondul și ca atare, aprecierea privește nu examinarea în fond a

cauzei, cu referire la legalitatea și temeinicia hotărârii supuse controlului

judiciar ci constatarea indiciilor în sensul arătat.

În speță, s-a apreciat

corect, că pârâta nu justifică un prejudiciu real, cert, evaluabil, care să fie

de natură a perturba activitatea acestei societăți, care să atragă consecințe

nefaste asupra activității, patrimoniului societății, nedovedindu-se natura,

existența și întinderea vreunei pagube.

Pentru aceste considerente,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 23 din 4

aprilie 2006 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal.

Respinge recursul declarat

de pârâta SC A. MUREȘ SRL Târgu Mureș împotriva deciziei nr. 23 din 4 aprilie

2006 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 noiembrie 2006.

Sursă