ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10206/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10206/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Deliberând în condițiile art. 256 C.
proc. civ. asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la 15 noiembrie
2004, reclamantul S.G.G. a chemat în judecată pe pârâții Statul Român, prin
prepușii săi A.V.A.S. București pentru obligarea acestora la plata
despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin fapta lor ilegală, abuzivă și
discreționară, în sumă de 561.491 Euro. Cerere a fost întemeiată pe
dispozițiile art. 998–1000 și art. 1003 C. proc. civ.
Tribunalul Galați, prin sentința
civilă 23 din 12 ianuarie 2006 a anulat acțiunea ca netimbrată conform art. 20
alin. (1) și (2) din Legea 146/1997 care prevede obligativitatea depunerii cu
anticipație a taxei de timbru.
Curtea de apel Galați, prin decizia
civilă 149 A din 11 mai 2005 a respins ca nefondat apelul reclamantului
împotriva sentinței 23/2005.
S-a constatat că în mod temeinic
s-au indicat dispozițiile legale ce obligă la achitarea taxei de timbru și s-a
aplicat corect sancțiunea nerespectării lor, anularea acțiunii.
S-a mai reținut că instanța a
respins cererea de acordare a asistenței judiciare în măsura în care nici
petentul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor art. 75 pct. 1 C. proc.
civ.
Nu s-a primit nici critica lipsei de
înregistrare pe suport tehnic-video a ședințelor de judecată conform art. 11
1
pct.1 din Legea 304/2004, modificat prin Legea 247/2005, în raport de
dispozițiile art. 13 din Legea 304/2004 modificată, care prevede alternativ
această obligație și în cauză s-au făcut consemnările derulării ședinței în
jurnalul de ședință de către grefier.
Împotriva acestei decizii
reclamantul a declarat în termenul prevăzut de lege recurs invocându-se în
drept art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
În esență, în fapt s-a criticat
soluția instanței de apel și în consecință și cea a instanței de fond pentru
nemotivarea respingerii cererii sale de acordare a asistenței judiciare
formulată însă de la primul termen de judecată, 14 decembrie 2004, prin care a
solicitat scutirea de taxa de timbru fixată la 966.059.000 lei vechi imposibil
de achitat de el care este pensionar cu o pensie lunară de 7.230.000 lei vechi.
Recursul este întemeiat și se va
admite pentru următoarele considerente:
La filele 32-33 în dosarul de fond
se află cererea întocmită de reclamant prin care solicită constatarea că se
află în situația prevăzută de art. 74 C. proc. civ. și acordarea scutirii
integrale de plată a taxei de timbru pentru patru motive detaliate.
La această cerere reclamantul a
anexat dovezile în susținerea acestei solicitări (filele 34-39).
Cererea a fost soluționată prin respingerea
conform celor consemnate în practicaua sentinței civile 24 din 12 ianuarie
2006, după mai multe termene acordate în cauză și amânarea pronunțării pentru
depunerea actelor justificative în susținerea scutirii.
Apelul declarat de reclamant se referă
în principal la nemotivarea soluției de respingere a cererii de acordare a
scutirii de la plata taxei de timbru.
În instanța de apel reclamantul
apelant a mai formulat o cerere de scutire integrală de la plata taxei de
timbru aferentă acțiunii (filele 15-17 în dosarul Curții de apel). Nici această
cerere nu a fost analizată de instanța de apel.
Respingând apelul fără să se ocupe
de cererea formulată pentru soluționarea acordării asistenței judiciare,
instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 124 alin. (6) C. proc. civ., și a
pronunțat în sensul acesta o soluție nelegală cu încălcarea dispozițiilor
legale prevăzute de Codul de procedură.
Nu s-a observat că a fost întemeiată
critica apelantului în sensul că cererea sa de scutire de plata taxei de timbru,
formulată în temeiul art. 74 C. proc. civ. a fost respinsă prin practicaua
sentinței civile atacate fără ca instanța să ofere o motivare impusă de art.
261 pct. 5 C. proc. civ. și fără să fie de altfel analizată în conținut și cât
privește probele anexate în susținerea ei.
Instanța de apel nu a analizat
această critică și s-a mărginit să constate că sancțiunea anulării acțiunii în
lipsa îndeplinirii obligației de plată anticipată a taxei de timbru este
legală.
Au fost ignorate în acest fel
circumstanțele de fapt ale acțiunii și anume formularea cererii de asistență
judiciară practic nerezolvată.
Constatând că sunt întrunite în
cauză condițiile de invocare a criticilor formulate, văzând și dispozițiile
art. 312 C. proc. civ. se va admite apelul ca fondat și se va desființa
sentința civilă 23 din 12 ianuarie 2006 a Tribunalului Galați.
Cauza se va trimite la instanța de
fond spre rejudecare urmând ca instanța să analizeze și să pronunțe asupra
cererii de acordare a asistenței judiciare formulată de reclamant în temeiul
art. 74 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
reclamantul S.G.G. împotriva decizie nr. 149 A din 11 mai 2005 a Curții de Apel
Galați, secția civilă.
Casează decizia atacată și admite
apelul declarat de reclamant împotriva sentinței nr. 23 din 12 ianuarie 2006 a
Tribunalului Galați, secția civilă, pe care o desființează și trimite cauza
spre rejudecare Tribunalului Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 11 decembrie 2006.