ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1950/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 15

septembrie 2004, la Curtea de Apel București, reclamanta SC S.T. SA București a

chemat în judecată C.N.V.M., solicitând anularea deciziei nr. 2133 din 3 mai 2004,

emisă de această autoritate, precum și a Ordonanței nr. 163 din 9 martie 2004.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că prin Ordonanța nr. 163 din 9 martie 2004, emisă de C.N.V.M.,

societatea a fost sancționată cu amenda de 0,5% din capitalul social vărsat al

societății P.M. SA, pentru faptul că nu a respectat obligația stabilită de art.

138 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/2002, modificată și completată prin Legea nr. 525/2002

și O.U.G. nr. 165/2005, de a iniția și finaliza o ofertă publică de preluare

pentru restul de acțiuni de pe piață, în vederea transformării respectivei

societăți, în societate de tip închis.

Reclamanta a susținut că nu îi sunt

aplicabile obligațiile menționate, deoarece, potrivit art. 135 alin. (1) din

actul normativ menționat, „prevederile art. 134 nu se vor aplica, în cazul în

care poziția de control sau majoritară a fost dobândită ca urmare a unei

tranzacții exceptate sau în mod neintenționat”, iar în alin. (2) pct. 1 se

prevede că reprezintă tranzacție exceptată, care exclude aplicarea art. 134,

„dobândirea poziției de control sau majoritară în cadrul procesului de

privatizare”. Susține, de asemenea, că SC P.M. SA nu face parte din categoria

societăților deținute public conform pct. 39 al art. 2, deoarece nu este o

societate pe acțiuni constituită prin subscripție publică sau o societate ale

cărei valori mobiliare au făcut obiectul unei oferte publice, ci este o

societate constituită în urma procentului de privatizare.

Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 350 din 28

februarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 3359/2004, a respins acțiunea, ca

nefondată, apreciind că reclamanta a fost sancționată în mod legal, pentru

nerespectarea obligației prevăzute de art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002, aprobată

prin Legea nr. 525/2002, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 165/2002,

de a iniția și finaliza o ofertă publică de preluare pentru restul de acțiuni

emise de SC P.M. SA, în termenul de 12 luni, ulterior datei de 1 decembrie 2002

și în termenul suplimentar acordat de C.N.V.M.

Pentru a dispune astfel, prima

instanță a reținut următoarele:

Reclamanta motivează nerespectarea

acestei obligații, prin faptul că SC P.M. SA nu are statutul unei „societăți

deținute public, societăți deschise sau listate”.

Potrivit art. 2 pct. 39 din O.U.G. nr.

28/2002, aprobată și modificată prin Legea nr. 525/2002, „o societate deținută

public este o societate comercială pe acțiuni, constituită prin subscripție

publică sau o societate ale cărei valori mobiliare au făcut obiectul unei

oferte publice regulat promovate și încheiate cu succes”.

Conform certificatului de

înregistrare a valorilor mobiliare depus la dosar, SC P.M. SA a fost

înregistrată în Registrul de evidență a valorilor mobiliare, în data de 11

martie 1997, la poziția 1293 și a fost introdusă la tranzacționarea pe piața

Rasdaq, începând cu data de 23 iulie 1997, dată la care era în vigoare Legea nr.

52/1994.

Conform prevederilor art. 2 lit. k)

din Legea nr. 52/1994, „o societate deschisă este o societate comercială pe acțiuni

constituită prin subscripție publică sau o societate comercială emitentă de

valori mobiliare, din care cel puțin o categorie face sau a făcut obiectul unei

oferte publice regulat promovate”.

Dobândirea statutului de societate

deschisă sau deținută public și listarea acțiunilor la Bursa electronică Rasdaq,

s-a realizat în baza hotărârii A.G.A. a SC P.M. SA.

Potrivit art. 1 din Actul adițional

la contractul și Statutul societății, autentificat sub nr. 2252 din 27 iunie 1997,

SC P.M. SA este o societate deschisă, conform Instrucțiunilor C.N.V.M. nr. 9/1996,

iar un număr de acțiuni emise de societate au fost distribuite în cadrul

programului de privatizare în masă în baza Legii nr. 55/1995.

Susținerea reclamantei, în sensul că

art. 135 din O.U.G. nr. 28/2002, o exceptează de la aplicarea obligației

prevăzută la art. 138, în condițiile în care acționarul majoritar deține peste

90% din capitalul social al emitentului, este eronată, deoarece art. 135 alin. (1)

stabilește că prevederile art. 134 nu se vor aplica, în cazul în care poziția

de control sau majoritară a fost dobândită ca urmare a unei tranzacții

exceptate sau în mod neintenționat.

S-a reținut, de asemenea, că

hotărârile instanței comerciale depuse de reclamantă, respectiv sentința civilă

nr. 2631/2003 și decizia civilă nr. 946/2003, nu au efecte juridice în prezenta

cauză, nefiind pronunțate într-o cauză având ca obiect stabilirea tipului de

societate al SC P.M. SA Mamaia.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, în termenul legal, reclamanta SC S.T. SA București, solicitând

modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii și anulării deciziei nr. 2133 din

3 mai 2004 și Ordonanței nr. 163 din 9 martie 2004.

A fost invocat motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia recurenta a

susținut că instanța de fond nu a conferit o interpretare sistematică textului

de lege, ce ar consta în lămurirea înțelesului unei dispoziții legale, ținând

cont de legăturile sale cu alte dispoziții din același act normativ.

Astfel, susține recurenta, Secțiunea

a IV-a din O.U.G. nr. 28/2002, incluzând art. 134 și 135, conține situațiile în

care este obligatorie emiterea ofertei, precum și cele exceptate, printre care

și cea în care se regăsește această societate, iar Secțiunea a V-a are ca

obiect de reglementare efectul ofertei publice obligatorii, reglementată de

secțiunea anterioară. Prin urmare, situația vizată de C.N.V.M., conform art. 138,

este o situație-efect a cazurilor în care este obligatorie derularea unei oferte

publice de cumpărare, cazuri instituite de art. 134.

Recurenta a criticat și calificarea

dată SC P.M. SA, drept societate deținută public, motivând că prin derularea

programului de privatizare în masă nu a fost dobândit un atare statut, așa după

cum rezultă din prevederile art. 21 din Legea nr. 55/1995.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele

considerente:

Prin Ordonanța C.N.V.M. nr. 163 din 9

martie 2004, SC S.T. SA, în calitate de acționar majoritar al SC P.M. SA, a

fost sancționată cu amenda de 0,5% din capitalul social vărsat, înregistrat la

O.R.C., de pe lângă Tribunalul Constanța. Prin această ordonanță, societatea a

fost obligată ca până la data de 15 aprilie 2004, să depună la C.N.V.M.,

documentarea necesară avizării anunțului privind prețul oferit în cadrul

ofertei publice de preluare, în vederea închiderii SC P.M. SA Mamaia, în cazul

nerespectării acestei obligații urmând a fi aplicate sancțiunile

corespunzătoare prevăzute de lege.

Sancțiunea a fost dispusă în mod progresiv,

cu luarea în considerare a conduitei culpabile a societății, pentru

nerespectarea prevederilor legale în materia obligației de promovare și

derulare a ofertei publice de preluare.

Astfel, prin Ordonanța C.N.V.M. nr. 56

din 30 ianuarie 2004, SC S.T. SA București a fost sancționată cu avertisment,

având în vedere nerespectarea obligației prevăzute de art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002,

modificată și aprobată prin Legea nr. 525/2002, astfel cum a fost modificat

prin O.U.G. nr. 165/2002, de a iniția și finaliza o ofertă publică de preluare

pentru restul de acțiuni emise de SC P.M. SA Mamaia, în termenul de 12 luni

ulterior datei de 1 decembrie 2002.

Recurenta nu a contestat această

primă sancțiune aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 138 și nici nu

a îndeplinit obligația impusă de acest text, în termenul suplimentar stabilit,

iar susținerile din prezenta cauză, privind exceptarea sa de la obligația efectuării

ofertei publice de preluare în termenul indicat, sunt neîntemeiate.

Instanța de fond a dat o

interpretare corectă acestei prevederi legale, care a reglementat retragerea

obligatorie de pe piețele reglementate, ca obligație a oricărui acționar majoritar

sau grup de persoane care deține peste 90% din drepturile de vot asupra unei

societăți emitente.

Incidența acestei prevederi legale a

fost judicios stabilită și față de împrejurarea că SC P.M. SA Mamaia este o

societate deținută public.

Astfel, se reține că societatea s-a

constituit prin preluarea unei părți din capitalul social al SC M. SA, având ca

acționari F.P.S. și S.I.F. T- SA, a înscris în art. 1 din actul adițional la

actele sale constitutive, mențiunea că este o societate deschisă, conform Instrucțiunilor

C.N.V.M. nr. 9/1996 și de la data înregistrării a depus la C.N.V.M., raportări

juridice, în conformitate cu Regulamentul nr. 2/1996, al acestei Comisii,

privind informarea periodică și continuă realizată de emitenții de valori

mobiliare.

Societatea emitentă a solicitat, de

asemenea, certificate de înregistrare a valorilor mobiliare de la C.N.V.M., în

urma majorărilor de capital social, iar acțiunile societății au fost introduse

la tranzacționare pe piața Rasdaq, începând cu data de 23 iulie 1997.

Mai mult, cu adresa înregistrată la

C.N.V.M., sub nr. 22936 din 29 octombrie 2002, a fost depus, spre avizare,

anunțul preliminar privind intenția societății recurente de a iniția o ofertă

publică de preluare a SC P.M. SA, în conformitate cu prevederile art. 138 din

O.U.G. nr. 28/2002. Avându-se în vedere modificările succesive aduse textului

respectiv până la acea dată, prin O.U.G. nr. 122/2002 și O.U.G. nr. 165/2002,

întreaga documentație aferentă anunțului preliminar la oferta publică de

preluare a fost remisă intermediarului, întrucât nu era necesară avizarea

anunțului, astfel cum a fost formulat și înregistrat la C.N.V.M., cu precizarea

expresă că „oferta publică de preluare intră sub incidența art. 138 din O.U.G. nr.

28/2002”, astfel cum a fost modificat, recurenta necontestând calificarea

societății emitente, ca fiind societate deschisă și nici sfera de aplicare a

reglementării invocate de intimată.

De altfel, actul normativ sus

menționat a prevăzut în mod expres, prin art. 4 alin. (2), că sunt supuse

dispozițiilor sale, și societățile comerciale care au dobândit statutul de

societăți deținute public, ca urmare a privatizării prin Programul de

privatizare în masă, ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața Rasdaq sau

B.V.B.

În consecință, constatând că

hotărârea atacată este dată cu aplicarea corectă a legii, nefiind incident în

speță motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat de recurentă

și nici un alt motiv care să impună desființarea acesteia, Înalta Curte, în

temeiul art. 312 pct. 1 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC S.T.

SA București împotriva sentinței civile nr. 350 din 28 februarie 2005 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 mai 2006.