ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 304/2007

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Constanța, județul

Constanța, prin sentința penală nr. 373 din 15 septembrie 2006, în baza art. 334

C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit.

a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art.

211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și e) C.

pen., pentru ambii inculpați.

În baza art. 211 alin. (1)

și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și e) C. pen., au fost

condamnați inculpații:

P.A. și:

P.F. la pedeapsa de câte 7

ani închisoare fiecare.

S-a făcut aplicarea art. 71

în referire la art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen., pentru ambii inculpați.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus la zi arestul preventiv al inculpaților, de la data de 8 februarie 2006,

din cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, iar în baza art. 350 C.

proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.

S-a constatat că partea

vătămată B.M. nu a formulat pretenții civile.

S-a constatat că partea

civilă C.A.S.J. Constanța, nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 191 C. proc.

pen., au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța, s-a

reținut că, pe data de 6 februarie 2006, în jurul orei 21,00, în barul situat

în comuna Lumina, județul Constanța se găseau inculpații, partea vătămată, unde

consumau bere, iar alte persoane jucau skarderberg.

La un moment dat, a început

să joace skanderberg partea vătămată B.M.B. cu inculpatul P.A. și pentru că

partea vătămată a pierdut, s-a angajat să dea o bere, ocazie cu care inculpatul

a văzut că are bani asupra ei.

Singurii consumatori,

înainte de ora închiderii barului erau inculpații și partea vătămată, care au

fost rugați să-și termine consumația și să plece.

Partea vătămată a relatat că

înainte de ieșire a trecut pe la toaletă, după care nu a făcut decât câțiva

metri și a simțit o lovitură aplicată în spate, a căzut la sol, unde a început

să primească lovituri de picioare. Partea vătămată precizează că loviturile

veneau din două părți, iar după ce și-a revenit a constatat că era dezbrăcat de

haină, pantaloni, adidași, lipsea portmoneul și telefonul mobil. A doua zi a

fost internat la secția de neurochirurgie, unde i s-a pus diagnosticul de

traumatism cranio-facial și hemoragie meninge post traumatic.

Actul medico-legal nr. 56

din 9 februarie 2006 al L.M.L. Constanța, concluzionează că partea vătămată a

suferit leziuni, produse prin violență cu și de corpuri dure, pentru care a

necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce i-au pus viața în

primejdie prin hemoragie și edem cerebral.

Din declarațiile martorilor

B.I., B.I., a rezultat că au stat la 1 metru distanță de locul unde inculpații

au lovit și dezbrăcat victima.

Inculpatul P.F., arată în

declarația lui, că i-a venit ideea să-l lovească pe B.M. după care i-a cerut

fratelui său P.A. să-l dezbrace de haine. În portofel au găsit 100.000 lei, cu

care au cumpărat o sticlă de coniac, pe care au băut-o, în casa bunicii lor (G.E.),

unde a fost de față și martorul B.I.

Cu mici contradicții, în

declarațiile date de martorii B.I.M. și B.I., declară că frații P. au lovit

victima, care a căzut la sol, în stare de inconștiență, după care l-au

dezbrăcat de haine, iar din portofel au sustras banii cu care au cumpărat

sticla de băuturi alcoolice.

Împotriva acestei hotărâri

penale au declarat apel inculpații, care prin apărătorul ales susțin că

situația de fapt reținută de instanță nu este conformă cu realitatea, deoarece

din probele administrate rezultă că anterior între părți a existat un incident,

partea vătămată fiind cea care i-a provocat. Se susține că lipsește latura

subiectivă, aceștia nu au avut intenția să o tâlhărească pe partea vătămată,

motiv pentru care să se rețină în favoarea acestora prevederile art. 73 lit. b)

C. pen., cu consecințele prevăzute de lege.

La individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților s-a solicitat în subsidiar, reducerea

acestora, deoarece sunt foarte severe, prin reținerea circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 74 C. pen.

Prin decizia penală nr. 217/

P din 10 noiembrie 2006, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpați.

S-a menținut măsura

arestării preventive a ambilor inculpați pe o durată de 60 de zile și s-a computat

durata arestării preventive de la 8 februarie 2006 la zi.

Se motivează, în esență, că

instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, încadrarea în drept și

vinovăția inculpaților. De asemenea, a făcut o justă individualizare a

pedepselor.

Inculpații au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, reiterând criticile făcute în

apel, susținând că probele administrate nu au confirmat situația de fapt

reținută, că nu se poate reține infracțiunea de tâlhărie, căci lipsește latura

subiectivă a acesteia, intenția de a o tâlhări, că a avut loc un incident care

a fost provocat de către victimă, astfel că trebuie a se reține circumstanța

atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu consecința

legală, reducându-se pedepsele; oricum pedepsele aplicate sunt prea severe,

solicitându-se a se reduce, prin aplicarea art. 74 C. pen.

Motivele invocate au fost

amplu examinate de instanța de apel și respinse ca nefondate, cu motivare

suficient de convingătoare.

Starea de fapt și vinovăția

inculpaților a fost corect reținută pe baza plângerii și declarației părții

vătămate B.M.B., Raportul de constatare medico-legală a Serviciului de Medicină

– Constanța din care rezultă că partea vătămată a suferit leziuni corporale

care au necesitat 16-18 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, coroborate cu

dispozițiile martorilor B.I. și B.I., probe care au fost analizate

corespunzător și apreciate în mod just.

În ceea ce privește

încadrarea juridică a faptei, nu poate fi luată în considerare susținerea

inculpaților că ar lipsi latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie, din

moment ce din modul în care au acționat inculpații, rezultă clar intenția

delictuoasă de a lovi victima în scopul evident de a-i sustrage bani și bunuri.

Nici motivul că inculpații

au acționat în stare de provocare în sensul art. 73 lit. b) C. pen., nu poate fi

reținut de instanță, deoarece la infracțiunea de tâlhărie este inadmisibilă

circumstanța atenuantă a provocării.

De altfel, nu rezultă că

partea vătămată ar fi săvârșit acte de provocare împotriva inculpaților, așa

cum corect a reținut instanțele de judecată.

În ceea ce privesc pedepsele

aplicate, se constată că sunt corespunzător individualizate în raport cu

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., avându-se în vedere gravitatea faptelor

și poziția negativă a inculpaților pe parcursul procesului penal, astfel corect

nu s-a făcut aplicarea art. 74 C. pen.

În raport de aceste

considerente și cum nu se constată nici motive care ar putea fi invocate din

oficiu, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Totodată, se va deduce

timpul arestării preventive a inculpaților de la 8 februarie 2006 până la data

prezentei decizii.

Recurenții vor fi obligați

la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care sumele reprezentând

onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații P.F. și P.A. împotriva deciziei penale nr. 217

din 10 noiembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze

penale cu minori și de familie.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 8 februarie 2006 la 19

ianuarie 2007.

Obligă recurenții inculpați

să plătească statului suma de câte 220 lei cheltuieli judiciare, din care suma

de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 ianuarie 2007.