ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2155/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 22 decembrie 2005, reclamanta P.I.G. a solicitat, în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5249

din 30 noiembrie 2005, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară

al Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 31/CA din 16 ianuarie 2006, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și i-a recunoscut reclamantei, beneficiul drepturilor

solicitate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că obiectul și scopul reglementării legale fiind acordarea unor

drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor care, în

perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au suferit persecuții etnice, de

acestea urmează să beneficieze, atât cei care au suferit nemijlocit aceste

persecuții, cât și cei asupra cărora persecuțiile s-au răsfrânt în mod indirect,

cum este cazul reclamantei care s-a născut în localitatea unde părinții ei au

fost strămutați, la data de 17 aprilie 1942, deci în interiorul intervalului

menționat în norma legală.

Împotriva acestei sentințe, în

termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea,

criticând-o pentru greșita aplicare a textelor legale și susținând că acestea

nu includ, printre beneficiarii Legii nr. 189/2000, copii născuți în perioada

strămutării părinților.

În sprijinul acestei susțineri s-au

invocat în afara dispozițiilor legii, și textul Tratatului româno - bulgar de la Craiova, din 1940, care a ratificat schimbul de populație dintre cele două țări.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins.

Potrivit dispozițiilor art. 1 lit.

c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act

normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată, refugiată sau expulzată în

altă localitate.

Textele legale au avut în vedere

persecuția din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie

română, fără a face distincție între părinți și copii născuți înainte sau în

perioada strămutării, atâta vreme, cât consecințele traumatizante ale acestei

experiențe au fost suportate de toți membrii familiei, iar scopul legii constă în

acordarea unor drepturi compensatorii.

Așa fiind, instanța de fond a apreciat

în mod judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerințele Legii nr. 189/2000.

Față de considerentele expuse și

constatând că nu există, potrivit art. 304 și 304

1

C. proc. civ., motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de

fond, Curtea va respinge prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 31/CA din 16 ianuarie

2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum

și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 iunie 2006.