ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.10.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3412/2006

HOTĂRÂRE
13.10.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3412/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 9 noiembrie 2005, reclamanții B.J., I.A., P.I., V.I., T.L. și N.N.,

din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România - Baroul Vrancea au

solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul de Avocatură C.D., Focșani,

să se constate fraudarea legii de către acest cabinet și să se constate

nulitatea absolută a autorizației de funcționare a acestuia.

În motivare, reclamanții au

arătat că acest cabinet trebuia să fie înființat conform Legii nr. 51/1995 și

să facă parte din Baroul de Avocați Vrancea.

Judecătoria Focșani, prin

sentința civilă nr. 384 din 6 martie 2006, a admis excepția necompetenței

materiale invocată de pârâtul Cabinetul de Avocatură C.D. și a declinat

competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vrancea, reținând

că autorizația de funcționare a cabinetului reprezintă un act de decizie al

unei autorități publice.

La rândul său, Tribunalului

Vrancea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 69 din 16 mai 2006, în temeiul art. 158 C. proc. civ., a

declinat competența de soluționare a pricinii la Judecătoria Focșani și,

constatând existența unui conflict negativ de competență, a înaintat dosarul la

Curtea de Apel Galați, în vederea soluționării acestuia.

Curtea de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 6/F din camera

de consiliu de la 31 mai 2006, a constatat că Tribunalul Vrancea este competent

cu soluționarea cauzei.

Pentru a hotărî astfel,

Curtea a reținut că actul dedus judecății este un act administrativ, emis de o

autoritate publică locală, al cărui control este reglementat de Legea nr.

554/2004.

Împotriva regulatorului de

competență au declarat recurs, în termen legal, atât reclamanții B.J., I.A.,

P.I., V.I., T.L. și N.N., în nume propriu și în interesul Uniunii Naționale a

Barourilor din România - Baroul Vrancea, cât și pârâtul Cabinetul de Avocatură

C.D. Focșani.

În primul recurs,

reclamanții au susținut că actul contestat nu provine de la o autoritate

publică și nu are caracterul unui act administrativ, astfel că judecătoria este

competentă să judece, ca instanță de drept comun.

În cel de-al doilea recurs,

pârâta a susținut că actul în baza căruia își desfășoară activitatea de avocat,

este dispoziția de repartizare emisă de Comisia guvernamentală de repartiție

din cadrul fostului Minister al Educației și Învățământului, astfel că instanța

competentă să soluționeze cauza trebuie stabilită și în raport cu emitentul

actului de repartiție.

Recursurile sunt nefondate.

În mod corect a stabilit

Curtea de Apel Galați, că obiectul acțiunii îl formează cererea de constatare a

nulității certificatului de înregistrare fiscală a Cabinetului de Avocatură

C.D., eliberat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Vrancea, f.n. din 18

octombrie 2004, care reprezintă un act administrativ în sensul prevederilor

Legii nr. 554/2004.

Astfel fiind, soluția

recurată este legală și temeinică, curtea de apel stabilind, în mod legal,

competența Tribunalului Vrancea, ca instanță de contencios administrativ.

În ceea ce privește

susținerile din cel de-al doilea recurs, potrivit cărora competența de

soluționare a cauzei ar trebui stabilită și în raport cu actul emis de Comisia

guvernamentală de repartiție din cadrul Ministerului Educației și

Învățământului, aceste susțineri sunt lipsite de temei legal, competența fiind

atrasă, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 2 și 3 C. proc. civ.,

de rangul organului administrativ emitent al actului administrativ atacat în

cauză, or actul la care se referă al doilea recurs, nu face obiectul acțiunii

reclamanților.

În concluzie, pentru

considerentele de mai sus, ambele recursuri vor fi respinse.

Respinge recursurile

declarate de reclamanții B.J., I.A., P.I., V.I., N.N., T.L. și Uniunea

Națională a Barourilor din România - Baroul Vrancea și de pârâtul Cabinetul de

Avocatură C.D. Focșani împotriva sentinței civile nr. 6/F din 31 mai 2006 a

Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 octombrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-11-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4124/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 120 din 14 noiembrie 2005, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, admițând excepția de necompetență
ÎCCJ 2007-05-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2715/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului Galați, reclamantul S.I. a chemat în judecată B.A.G. și U.N.B.R. solicitând anularea Deciziei nr. 78 din 15 iunie 2005,
ÎCCJ 2015-09-17
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1844/2015
oneze actele administrativ fiscale emise de A.A.D.R. față de calitatea acesteia de organ al administrației publice centrale. Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 46/2015 din 12 februarie 201
ÎCCJ 2012-02-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 925/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 16/CC din 27 septembrie 2011 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea confl
ÎCCJ 2016-06-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2024/2016
, s-a dispus disjungerea cererilor formulate de reclamanții E., F. (cu domiciliile în Brăila); I. (cu domiciliul în Focșani) și B. (cu domiciliul în Onești) și formarea a trei dosare. 2. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 210 din 1
Sursă