ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5755/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5755/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Reclamanta Direcția Generală de
Pașapoarte a solicitat, prin acțiunea înregistrată la data de 9 februarie 2007,
restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Franța, pentru o
perioadă de cel mult 3 ani, pârâtului J.C., returnat din această țară, la data
de 12 decembrie 2006, în baza acordului de readmisie încheiat cu România.
Prin sentința nr. 360 din 20
februarie 2007, pronunțată la Tribunalul Suceava, secția civilă, a fost
respinsă acțiunea, ca nefondată.
Apelul declarat de reclamantă
împotriva sentinței Tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr.
125 din 4 aprilie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă.
Împotriva deciziei curții de apel a
declarat recurs Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Administrației
și Internelor susținând, în esență, că decizia a fost dată cu aplicarea greșită
a legii deoarece, în temeiul art. 38 și art. 39 din Legea nr. 248/2005,
acțiunea trebuia admisă așa cum a fost formulată.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Prin Legea nr. 248/2005 a fost
reglementat regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Potrivit art. 38 din această lege, restrângerea exercitării dreptului la liberă
circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o
perioadă de cel mult 3 ani numai în condițiile și cu privire la următoarele
categorii de persoane:
a) cu privire la persoana care a
fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între
România și acel stat;
b) cu privire la persoana a cărei
prezență pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfășoară sau ar
urma să o desfășoare, ar aduce atingere gravă intereselor României sau, după
caz, relațiilor bilaterale dintre România și acel stat.
Rezultă, din dispoziția legală
enunțată, că instanța poate dispune restrângerea exercitării dreptului la
liberă circulație numai în condițiile și cu privire la persoanele amintite, în
funcție de împrejurările de fapt ale fiecărei pricini.
Aplicarea prevederilor art. 38 din
Legea nr. 248/2005 trebuie făcută prin coroborare cu dispozițiile art. 2 pct. 2
din Protocolul 4 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale și cu cele din Directiva Parlamentului și Consiliului
Europei nr. 2004/38 din 29 aprilie 2004.
Potrivit acestor reglementări, orice
persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa, iar condițiile
de restrângere a dreptului fundamental privind libertatea de circulație se
referă la asigurarea securității naționale, menținerea ordinii publice,
prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru
protejarea libertăților altora.
Pentru aplicarea unor măsuri de
restrângere a dreptului fundamental la libera circulație ori chiar de expulzare
dintr-un stat membru al Uniunii Europene este necesar ca statul respectiv să
respecte principiul proporționalității întemeiat pe comportamentul individual
al persoanei în cauză care trebuie să reprezinte o amenințare reală, actuală și
suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății.
Din actele dosarului rezultă doar că
pârâtul a fost returnat, la data de 12 decembrie 2006, din Franța, unde a
muncit fără forme legale.
Nu a fost depusă la dosar nici o
dovadă că pârâtul prin activitatea pe care a desfășurat-o sau urma să o
desfășoare în străinătate, ar fi adus atingere gravă intereselor României sau,
după caz, relațiilor bilaterale dintre România și statul din care a fost
returnată.
Nu s-a dovedit nici că pârâtul, prin
comportamentul individual, ar fi reprezentat o amenințare reală, actuală și
suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății.
În raport cu înscrisurile existente
în dosar, instanța de apel, a aplicat corect prevederile Legii nr. 248/2005
atunci când a confirmat sentința primei instanțe prin care a fost respinsă
cererea de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 125 din 4
aprilie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 17 septembrie 2007.