ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5850/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5850/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 177
din 20 aprilie 2006 a Tribunalului Giurgiu, alături de inculpatul D.S. au fost
condamnați și inculpații:
1) D.G., la 7 ani închisoare,
în baza art. 211 alin. (2
1
) lit. a) și c), cu aplicarea art. 37 lit.
b) C. pen. și, la 5 ani închisoare în baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit.
a), g) și i) C. pen. și cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
Conform art. 33 și 34 C.
pen., s-a dispus ca inculpatul D.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani
închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71
și 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a constatat că inculpatul D.G.
este arestat în altă cauză.
2) C.F., la pedeapsa de 3
ani închisoare, în baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71
și 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a admis acțiunea civilă
formulată de partea civilă E.M.S. SA Giurgiu și a fost obligat inculpatul D.S.
la 153,88 lei despăgubiri civile plus dobânda legală până la data plății
efective.
Au fost obligați în solidar
inculpații D.S. și D.G. la 100 lei despăgubiri civile către partea civilă P.F..
A fost obligat inculpatul D.S.
la 171,66 lei despăgubiri civile către partea civilă C.D. și la 700 lei
despăgubiri civile către partea civilă Andrei Rada.
Au fost obligați în solidar
inculpații D.S. și C.F. la 600 lei despăgubiri civile către partea civilă B.P.
S-a luat act că părțile
vătămate A.A. și M.D. nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 118 lit. d) C.
pen., s-a confiscat în folosul statului suma de 50 lei de la inculpatul D.S.
În baza art. 118 lit. b) C.
pen., s-a confiscat de la inculpatul D.G. o țeavă metalică indisponibilizată de
I.P.J. Giurgiu.
Au fost obligați inculpații
la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În fapt, s-a reținut că în
perioada 29 iunie 2005 – 10 septembrie 2005, inculpatul D.S. a sustras bunuri
din patrimoniul a șase părți vătămate, săvârșirea infracțiunii comisă în dauna
părții vătămate P.F., participând și inculpatul D.G., iar la săvârșirea
infracțiunii comisă în dauna părții vătămate B.P. participând împreună cu
inculpatul C.F.
De asemenea, la data de 29
iunie 2005 inculpatul D.G. împreună cu o persoană rămasă neidentificată a
sustras prin violență bunuri din patrimoniul părții vătămate M.D.
Împotriva acestei sentințe
au declarat apel cei trei inculpați.
Inculpații D.S. și D.G. au
solicitat redozarea pedepselor considerate a fi prea severe, iar inculpatul C.F.
a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.
pen., iar în subsidiar redozarea pedepsei și aplicarea art. 86
1
C.
pen.
Curtea de Apel București, secția
a II-a penală, prin decizia penală nr. 477/ A din 14 iunie 2006, a respins, ca
nefondate, apelurile declarate de inculpații D.S., D.G. și C.F. împotriva
sentinței penale nr. 177 din 20 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
S-a constatat că inculpatul D.G.
este arestat în altă cauză.
Nemulțumiți și de această
hotărâre, doar inculpații D.G. și C.F. au declarat recurs nemotivate în scris.
În susținerea orală a
acestora au fost reluate motivele invocate în apel, respectiv inculpatul D.G. a
solicitat reducerea pedepselor, iar inculpatul C.F. a cerut reaprecierea
probelor și să se dispună achitarea sa în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C.
proc. pen.
Recursul declarat de
inculpatul D.G. urmează a se vedea că este fondat, pentru motivele ce se vor
examina, în timp ce recursul formulat de inculpatul C.F. este nefondat.
Curtea, examinând
probatoriul administrat, reține că acesta a fost evaluat corect, că situația de
fapt reținută în sarcina fiecărui inculpat recurent, corespunde activității
infracționale efectiv întreprinsă de fiecare în parte.
Același probatoriu
evidențiază fără contradicții sau dubii, vinovăția penală a inculpatului C.F.
cu privire la unica infracțiune de furt calificat, reținută în sarcina sa,
corectă fiind și încadrarea juridică dată, potrivit art. 208 – art. 209 lit. e),
g) și i) C. pen., atâta vreme cât, acest inculpat, în noaptea de 7 septembrie
2005, împreună cu inculpatul D.S. și prin escaladarea gardului locuinței părții
vătămate B.P. îi fură 3 covoare, o butelie de aragaz, cuverturi și
îmbrăcăminte, bunuri în valoare totală de 700 RON.
Apărările pe care a înțeles
acest inculpat să și le facă, au fost examinate și pe deplin justificat au fost
înlăturate, ca nesincere și date pro causa (ne referim la declarațiile
martorilor M.M. și R.V. ce sunt însă infirmate de declarațiile martorilor S.D. și
D.F., ce-l recunosc pe inculpatul C.F. sub porecla de „C.”.
Pentru toate aceste
considerente, recursul declarat de inculpatul C.F. se reține a fi nefondat și
în consecință vor fi menținute hotărârile atacate, ca temeinice și legale, cu
privire la acest făptuitor.
Cu privire la inculpatul D.G.
după cum s-a arătat mai sus, situația de fapt a fost corect reținută, dar
încadrarea juridică a faptei săvârșită la 29 iunie 2005, Curtea o apreciază ca
fiind incorectă, ca drept infracțiune de tâlhărie, în loc de tentativă de
tâlhărie, atâta timp cât, acest inculpat pătrunde prin efracție în locuința,
părții vătămate Micu Dorina, cu intenția de a fura bunuri, însă surprins de
victimă, o lovește pentru a-și asigura scăparea.
În aceste condiții și pentru
aceste motive, încadrarea juridică legală, nu poate fi decât a tentativei la
infracțiunea de tâlhărie și nu cea dată de cele 2 instanțe eronat, ca drept
infracțiunea de tâlhărie în formă continuată.
Pentru aceste considerente,
recursul declarat de inculpatul D.G. va fi admis, casate ambele hotărâri în
acest sens și după descontopirea pedepselor se va schimba încadrarea juridică,
astfel după cum a arătat și se va aplica pedeapsa legală, pentru această
infracțiune.
Apoi pedepsele se vor
recontopi.
Se va mai constata că acest
inculpat este arestat în altă cauză.
Se vor aplica dispozițiile art.
192 C. proc. pen., față de inculpatul C.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 477/ A din 14 iunie 2006 a Curții
de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.
Casează decizia atacată și
sentința penală nr. 177 din 20 aprilie 2006 a Tribunalului Giurgiu numai cu
privire la acest inculpat și rejudecând:
Descontopește pedepsele
aplicate prin înlăturarea art. 33 și 34 C. pen. și le repune în
individualitatea lor, respectiv, 7 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută
de art. 211 alin. (2
1
) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
b) C. pen. și 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 – art.
209 alin. (1) lit. a), g și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 334 C. pen.,
schimbă încadrarea juridică din art. 211 alin. (2
1
) lit. a) și art. 37
lit. b) C. pen., în art. 20 raportat la art. 211 alin. (2
1
) lit. a)
și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., texte în baza cărora îl
condamnă pe inculpatul D.G. la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art.
34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate de 5 ani închisoare și 4 ani
închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani
închisoare.
Constată că inculpatul este
arestat în altă cauză.
Onorariul de avocat pentru
apărarea din oficiu a inculpatului D.G., în sumă de 100 lei, se va plăti din
fondul Ministerului Justiției.
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva deciziei penale nr. 477/ A din
14 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze
cu minori și familie.
Obligă pe recurentul
inculpat C.F. să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din
care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 13 octombrie 2006.