ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 810/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 810/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei
Râmnicu Vâlcea, reclamanta SC F.I. SRL a formulat contestație la executare
împotriva titlului executor emis de Administrația Finanțelor Publice a
municipiului Râmnicu Vâlcea.
În motivarea cererii a arătat faptul
că pârâta a emis un titlu executoriu pentru sume reprezentând amenzi ori alte
sancțiuni, având în vedere o contravenție săvârșită cu un autovehicul care nu
aparține societății.
Prin sentința civilă nr. 837 din 18
februarie 2005, a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, a fost declinată competența de
soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vâlcea, motivat de faptul că
titlul contestat este un act administrativ fiscal care are prevăzută o
procedură specială, conform normelor fiscale.
Tribunalul Vâlcea, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 265 din 26 aprilie 2005,
a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea judecătoriei și a
constatat ivit un conflict negativ de competență, motiv pentru care dosarul a
fost înaintat Curții de Apel Pitești.
Pentru a pronunța această soluție,
tribunalul a reținut faptul că obiectul cererii de chemare în judecată îl
reprezintă contestația la executare, care nu este un act administrativ, iar
conform dispozițiilor prevăzute de art. 453 C. proc. civ., competența de
soluționare a cauzei aparține judecătoriei. A mai arătat faptul că
procesul-verbal de contravenție este un act administrativ care putea fi
contestat pe calea contenciosului administrativ, cale care nu a fost urmată de reclamantă.
Curtea de Apel Pitești. secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 22/F/C din 16 mai
2005, a soluționat conflictul negativ de competență ivit, stabilind faptul că
judecătoria este instanța competentă a soluționa cererea de față, conform
dispozițiilor prevăzute de art. 372 și art. 373 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs. Administrația Finanțelor Publice a municipiului Râmnicu
Vâlcea, criticând soluția pronunțată, ca nelegală și netemeinică, și susținând,
în esență, că somația contestată nu este un act de executare, ci este un act
administrativ-fiscal emis în vederea stingerii creanțelor bugetare.
Recursul a fost înregistrat inițial
la secția comercială care, prin încheierea nr. 5058 din data de 27 octombrie
2005, a trimis cauza la secția contencios administrativ, pentru competentă
soluționare a recursului declarat.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, potrivit art. 41 C.
proc. fisc., republicat, actul administrativ fiscal este actul emis de organul
fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau
stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.
De asemenea, potrivit art. 24,
creanțele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită,
scutire, anulare, prescripție și prin alte modalități prevăzute de lege.
Or, în cauză, a fost contestată
executarea unui titlu executoriu constând dintr-un proces-verbal de constatare
a contravenției și de sancționarea cu amendă, care nu fusese atacat cu plângere
la judecătorie, potrivit O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 169 alin. (3) C. proc.
fisc., republicat, contestația la executare poate fi făcută și împotriva
titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, dacă acest
titlu nu este o hotărâre judecătorească dată de o instanță judecătorească sau
de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă
procedură prevăzută de lege, care se introduce la instanța judecătorească
competentă.
Or, potrivit art. 372 și art. 373
alin. (2) C. proc. civ., instanța judecătorească competentă la care se referă
art. 169 alin. (3) C. proc. fisc., republicat, este judecătoria în a cărei rază
de activitate se realizează executarea respectivă.
Astfel fiind, soluția curții de apel
este legală, urmând ca recursul de față să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Administrația Finanțelor Publice a municipiului Râmnicu Vâlcea împotriva
sentinței nr. 22/F/C din 16 mai 2005 a Curții de Apel Pitești, secția comercială
și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 martie 2006.