ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1570/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Constanța, A.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană

de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5151 din 31 august 2005, prin care i

s-a respins cererea de stabilire a calității de beneficiară a dispozițiilor

Legii nr. 189/2000, cu consecința recunoașterii acestei calități și acordării

drepturilor cuvenite.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că s-a născut la data de 1 iunie 1942, în localitatea Agighiol, după

strămutarea părinților săi, urmare a Tratatului de la Craiova dintre România și Bulgaria.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 424/CA din 15 decembrie 2005, a admis contestația formulată de A.M. A anulat hotărârea nr. 5151/2005, emisă de Casa Județeană

de Pensii Tulcea și a constatat calitatea de beneficiar a dispozițiilor Legii nr.

189/2000, în persoana reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii

să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit

consecințele, inclusiv copii născuți în perioada în care părinții lor au fost

strămutați și care au suferit consecințele nefavorabile decurgând din această

împrejurare.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Tulcea, criticând-o ca nelegală și

netemeinică.

Recurenta a susținut, în esență, că

în mod greșit, prima instanță a acordat drepturile, întrucât intimata s-a

născut după refugiul părinților săi, în anul 1942, astfel că nu a fost obligată

să-și schimbe domiciliul în altă localitate, nefiind incidente în cauză,

dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Recursul este nefondat, pentru

următoarele considerente:

Este incontestabil că părinții

reclamantei S.L. și V.L. au făcut obiectul unui schimb de populație, în 1940,

în baza Tratatului de la Craiova dintre România și Bulgaria.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G.

nr. 105/1999, așa cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada 6

septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una

din cele 6 situații enumerate în dispozițiile normative menționate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, rezultă că

atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor

drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate

de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat ori au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

În cauză, este incontestabil că

părinții reclamantei au fost strămutați ca urmare a Tratatului de la Craiova dintre România și Bulgaria, iar reclamanta s-a născut la data de 1 iunie 1942, în

localitatea Agighiol, după strămutarea părinților săi.

Pentru aceste considerente, recursul

va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 424/CA din 15

decembrie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 mai 2006.