ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10040/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași sub nr. 1869 din 26 octombrie 2005 reclamantul C.M. a chemat în judecată Primăria municipiului Călărași și Primarul municipiului Călărași, solicitând obligarea acestora la recunoașterea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 10/2001, cu privire la imobilul situat în Călărași, suprafața de teren aferentă construcției de 463,04 mp, precum și la modificarea dispoziției nr. 2412/2005, cu plata de daune cominatorii. Această cerere a fost respinsă ca tardiv formulată prin sentința civilă nr. 917 din 21 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Călărași.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că dispoziția nr. 2412/2005 emisă de pârâți a fost comunicată reclamantului la data de 1 iulie 2005 însă acesta a formulat acțiunea la data de 26 octombrie 2005, peste termenul de 30 de zile stabilit de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Reclamantul a declarat apel împotriva acestei sentințe, susținând că respingerea acțiunii ca tardiv formulată este nelegală, că instanța de fond a manifestat superficialitate în analiza actelor depuse la dosar, că la data de 28 iulie 2005 a atacat în termen legal dispoziția emisă în cauză. Prin decizia civilă nr. 337/A din 31 mai 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, s-a respins ca nefondat apelul.

În motivarea acestei decizii s-a reținut că decizia nr. 2412 din 21 iunie 2005 emisă de Primarul municipiului Călărași a fost comunicată apelantului la data de 1 iulie 2005, conform înscrisului existent la f. 3 dosar fond. Acesta a depus o contestație la Primăria municipiului Călărași, înregistrată sub nr. 31764 din 28 iulie 2005, în conținutul căreia se face mențiunea că dispoziția a fost primită la data de 8 iulie 2005. Cererea adresată Tribunalului Călărași a fost înregistrată la data de 26 octombrie 2005, deci cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Decizia pronunțată în apel a fost atacată cu recurs de reclamant, care a invocat drept temei legal prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În dezvoltarea motivelor de recurs acesta arată că într-adevăr a primit dispoziția emisă de Primărie la data de 8 iulie 2005, însă a fost nevoit să revină la data de 28 iulie 2005 cu adresă către Primarul municipiului Călărași pentru a se restitui întregul imobil. Se mai susține că era datoria Primarului ca, în situația în care a constatat că nu este competent să soluționeze cererea, să o trimită tribunalului spre competentă soluționare.

Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma criticilor formulate și prevederilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerente ce succed: Prin dispozițiile nr. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 se prevede expres că în termen de 30 de zile de la comunicarea dispoziției motivate contestatorul este obligat să atace acest act la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în măsura în care este nemulțumit de hotărârea luată, împrejurare menționată și în art. 4 al dispoziției contestate(f.4-5 dosar fond).

În cauză, reclamantul s-a adresat tribunalului cu depășirea acestui termen, fie că acesta se calculează de la data comunicării 1 iulie 2005, fie de la data precizată de reclamant 8 iulie 2005. Împrejurarea că reclamantul ar fi adresat o contestație împotriva dispozițiilor la data de 28 iulie 2005, înregistrat la Primăria Călărași, este irelevantă, față de prevederile imperative ale textului sus indicat. Nu poate fi primită susținerea recurentului referitoare la obligația primarului de înaintare a contestației sale către tribunal, nefiind aplicabile, prin asimilare, dispozițiile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, cum încearcă să sugereze recurentul. Constatând că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. precizate de recurent, întrucât hotărârea pronunțată nu este lipsită de temei legal și nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, Înalta Curte urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de C.M. împotriva deciziei nr. 337/A din 31 mai 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2006.