ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1091/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea nr. 47 din 10 iunie

2005 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr. 1071/2005, a fost admisă

propunerea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamț cu privire la inculpatul B.A.,

cetățean grec și în baza art. 145

1

și 145 C. proc. pen., s-a dispus

prelungirea măsurii preventive de a nu părăsi țara pe o durată de 30 zile

începând cu 12 iunie 2005 ora 1,00 și până la 11 iulie 2005, ora 1,00.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor

de constituire în grup infracțional organizat, trafic de persoane și

proxenetism prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1) și (4) teza I din

Legea nr. 678/2001, art. 14 din Legea nr. 678/2001 și art. 329 alin. (1) C.

pen.

În fapt, s-a reținut că inculpatul,

în perioada anilor 2002 - 2004, în baza unei înțelegeri prealabile cu alți

inculpați, a racolat mai multe tinere din raza județului Neamț cărora le-a

promis locuri de muncă în Grecia.

S-a apreciat că în cauză sunt

îndeplinite cerințele art. 145 raportat la art. 145

1

C. proc. pen.

și s-a dispus prelungirea măsurii de a nu părăsi țara.

Împotriva acestei încheieri

inculpatul a declarat recurs iar cu ocazia soluționării acestei căi de atac a

invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (2),

art. 178 alin. (3), art. 136 lit. c) și art. 145

1

alin. (1) și (2) C.

proc. pen. și a solicitat sesizarea Curții Constituționale și suspendarea

judecării cauzei.

Instanța de recurs, a considerat

inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, întrucât nu au legătură cu

soluționarea cauzei.

Astfel, s-a constatat că

dispozițiile art. 178 alin. (3) C. proc. pen., privesc citarea inculpatului

care locuiește în străinătate iar inculpatul se afla în România.

Referitor la celelalte texte

considerate neconstituționale, s-a reținut că instanța de fond a sesizat deja

Curtea Constituțională, fiind inadmisibilă o a doua sesizare.

După respingerea cererii de sesizare

a Curții Constituționale, Curtea de Apel Bacău, secția penală, prin decizia

penală nr. 407 din 20 iunie 2005, a admis recursul declarat de inculpat, a

casat încheierea nr. 47 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Neamț și a dispus

trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.

S-a constatat că instanța de fond la

judecarea cererii de prelungire a măsurii preventive de a nu părăsi țara, nu a

respectat dispozițiile legale privind publicitatea ședinței de judecată,

pronunțând o hotărâre lovită de nulitate conform art. 197 alin. (2) C. proc.

pen.

Împotriva dispoziției de respingere

a cererii de sesizare a Curții Constituționale, inculpatul B.A. a declarat

recurs pe care acesta nu l-a motivat în scris.

Recursul declarat nu este admisibil.

Din examinarea actelor dosarului se

constată că încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curții

Constituționale a fost pronunțată de Curtea de Apel Bacău, ca instanță de

recurs.

Or încheierile acestei instanțe

premergătoare judecării cauzei au ca și soluția penală pronunțată același

caracter definitiv, și nu pot fi atacate cu un alt recurs.

Este adevărat că prin modificările

aduse art. 303 C. proc. pen., respectiv prin introducerea alin. (6) la acest

text, s-a stabilit ca încheierea instanței în fața căreia se ridică o excepție

de neconstituționalitate este supusă recursului în termen de 5 zile de la

pronunțare.

Exercitarea acestei căi de atac

urmează însă a fi înțeleasă numai în legătură cu încheierile pronunțate de

instanțele de fond și de apel, orice altă interpretare fiind de natură a înfrânge

principiul constituțional al legalității exercitării căilor de atac consfințit

de art. 189 din legea fundamentală.

Mai este de menționat că în speță,

excepția de neconstituționalitate a textelor precizate, a fost dedusă judecății

Curții Constituționale de către instanța de fond, respectiv Tribunalul Neamț,

astfel că recursul de față, este și lipsit de interes.

Față de considerentele ce preced,

Curtea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) și a art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpatul B.A. ca

inadmisibil, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

Se va stabili ca onorariul pentru

apărătorul din oficiu desemnat inculpatului să fie avansat din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de inculpatul B.A. împotriva încheierii din 20 iunie 2005 în dosarul nr.

3404/2005 al Curții de Apel Bacău.

Obligă pe condamnat la plata sumei

de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 februarie 2006.