ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1091/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 47 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr. 1071/2005, a fost admisă propunerea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamț cu privire la inculpatul B.A., cetățean grec și în baza art. 145 1 și 145 C. proc. pen., s-a dispus prelungirea măsurii preventive de a nu părăsi țara pe o durată de 30 zile începând cu 12 iunie 2005 ora 1,00 și până la 11 iulie 2005, ora 1,00. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire în grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1) și (4) teza I din Legea nr. 678/2001, art. 14 din Legea nr. 678/2001 și art. 329 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reținut că inculpatul, în perioada anilor 2002 - 2004, în baza unei înțelegeri prealabile cu alți inculpați, a racolat mai multe tinere din raza județului Neamț cărora le-a promis locuri de muncă în Grecia. S-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 145 raportat la art. 145 1 C. proc. pen. și s-a dispus prelungirea măsurii de a nu părăsi țara. Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs iar cu ocazia soluționării acestei căi de atac a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (2), art. 178 alin. (3), art. 136 lit. c) și art. 145 1 alin. (1) și (2) C. proc. pen. și a solicitat sesizarea Curții Constituționale și suspendarea judecării cauzei.

Instanța de recurs, a considerat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, întrucât nu au legătură cu soluționarea cauzei. Astfel, s-a constatat că dispozițiile art. 178 alin. (3) C. proc. pen., privesc citarea inculpatului care locuiește în străinătate iar inculpatul se afla în România. Referitor la celelalte texte considerate neconstituționale, s-a reținut că instanța de fond a sesizat deja Curtea Constituțională, fiind inadmisibilă o a doua sesizare. După respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, Curtea de Apel Bacău, secția penală, prin decizia penală nr. 407 din 20 iunie 2005, a admis recursul declarat de inculpat, a casat încheierea nr. 47 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Neamț și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.

S-a constatat că instanța de fond la judecarea cererii de prelungire a măsurii preventive de a nu părăsi țara, nu a respectat dispozițiile legale privind publicitatea ședinței de judecată, pronunțând o hotărâre lovită de nulitate conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen. Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, inculpatul B.A. a declarat recurs pe care acesta nu l-a motivat în scris. Recursul declarat nu este admisibil. Din examinarea actelor dosarului se constată că încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată de Curtea de Apel Bacău, ca instanță de recurs. Or încheierile acestei instanțe premergătoare judecării cauzei au ca și soluția penală pronunțată același caracter definitiv, și nu pot fi atacate cu un alt recurs.

Este adevărat că prin modificările aduse art. 303 C. proc. pen., respectiv prin introducerea alin. (6) la acest text, s-a stabilit ca încheierea instanței în fața căreia se ridică o excepție de neconstituționalitate este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare. Exercitarea acestei căi de atac urmează însă a fi înțeleasă numai în legătură cu încheierile pronunțate de instanțele de fond și de apel, orice altă interpretare fiind de natură a înfrânge principiul constituțional al legalității exercitării căilor de atac consfințit de art. 189 din legea fundamentală. Mai este de menționat că în speță, excepția de neconstituționalitate a textelor precizate, a fost dedusă judecății Curții Constituționale de către instanța de fond, respectiv Tribunalul Neamț, astfel că recursul de față, este și lipsit de interes.

Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpatul B.A. ca inadmisibil, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva încheierii din 20 iunie 2005 în dosarul nr. 3404/2005 al Curții de Apel Bacău. Obligă pe condamnat la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 februarie 2006.