ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7338/2008

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Tribunalul Gorj, secția civilă, prin

sentința civilă nr. 355 din 25 octombrie 2007 a admis contestația formulată de

reclamantul T.S., în contradictoriu cu pârâții SC C.E.R. SA și Primarul comunei

Câlnic, județul Gorj și pe cale de consecință : a anulat decizia nr. 15947 din

21 septembrie 2005 și a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii

pentru imobilele expropriate, corespunzătoare valorii de 114.050 lei,

modalitatea de acordarea acestora urmând a fi stabilită în condițiile titlului VII

din Legea nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că imobilele solicitate de reclamantul T.S. în condițiile Legii

nr. 10/2001 sunt: un teren în suprafață de 250 mp și casa de locuit cu anexele

gospodărești. Acestea au fost expropriate în temeiul Decretului nr. 114/1977 în

vederea extinderii exploatării miniere, ulterior exproprierii, casa și anexele

gospodărești au fost demolate.

S-a mai susținut că în temeiul art. 11

pct. 4 și 5 din Legea nr. 10/2001 reclamantul este îndreptățit la măsuri

reparatorii, constând în despăgubiri în valoare de 114.050 lei.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 14 din 9 aprilie 2008 a respins apelul declarat

de pârâtul Primarul comunei Câlnic, județul Gorj, împotriva sentinței civile

nr. 355 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj, în contradictoriu

cu reclamantul T.S.; a admis apelul declarat de pârâta SC C.E.R. SA; a schimbat

sentința atacată în sensul constatării dreptului reclamantului T.S. la măsuri

reparatorii pentru imobilele expropriate, respectiv suprafața de 250 mp teren

și casa de locuit cu anexele gospodărești ce au fost demolate; au fost

menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că, deși prima instanță a statuat corect faptul că modalitatea

de acordare a măsurilor reparatorii pentru imobilele expropriate reclamantului,

urmează a fi stabilite în condițiile art. 16 din Titlului VII din Legea nr.

245/2005, totuși se menționează în dispozitivul hotărârii că aceste măsuri sunt

corespunzătoare valorii de 114.050 lei. Procedând astfel, s-au încălcat

dispozițiile art. 16 din Legea nr. 247/2005, prevederi care se aplică tuturor

dispozițiilor/deciziilor emise în baza Legii nr. 10/2001, după intrarea în

vigoare a Legii nr. 247/2005.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată, a declarat recurs reclamantul T.S., criticând-o ca fiind nelegală,

invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:

- Deși s-a solicitat obligarea SC C.E.R.

SA la acordarea de măsuri în echivalent bănesc sau în compensare cu alte bunuri

sau servicii oferite în echivalent, potrivit valorii de piață de la data

soluționării notificării, instanța de apel nu a ținut seama de această

solicitare.

-

Experții evaluatori au stabilit valoarea despăgubirilor prin deducerea din

valoarea de piață a acestor imobile, actualizată cu indicele de inflație.

- Instanța de apel nu a obligat SC C.E.R. SA la măsurile reparatorii

prin echivalent bănesc sau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite

prin echivalent potrivit art. 11 pct. 8, ci a statuat că măsurile reparatorii

pot fi soluționate numai în condițiile art. 16 din Legea nr. 247/2005.

- Instanța de fond a reținut că s-a

expropriat de la reclamant doar suprafața de 250 mp teren și casa de locuit cu

anexele, însă suprafața de teren expropriată este de 5.939 mp, așa cum rezultă

din Registrul cadastral al posesorilor din satul Stejerei, comuna Câlnic,

județul Gorj.

Recursul nu este fondat.

Reclamantul T.S. a solicitat în

condițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001 de la SC C.E.R. SA, despăgubiri pentru

suprafața de 16,94 ha teren și a unei case de locuit cu anexele gospodărești.

Aceste imobile au fost expropriate în temeiul Decretului nr. 114/1977 în

vederea extinderii exploatării miniere.

Din anexa la Decretul de expropriere

nr. 114/1977, fila 16 dosar fond, rezultă că a fost expropriată din

proprietatea reclamantului T.S. suprafața de 250 mp teren, iar din actele

depuse la dosarul cauzei de Primăria Cîlnic, respectiv H.C.J. nr. 3153/2002,

H.C.J. nr. 4169/2005, rezultă că pentru diferența de teren reprezentând

suprafețele agricole și forestiere s-a reconstituit dreptul de proprietate în

baza Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 247/2005 procedura fiind finalizată prin

eliberarea titlului de proprietate.

Prin urmare, susținerea

reclamantului în sensul că despăgubirea s-a făcut doar pentru suprafața de 250

mp, deși a solicitat o suprafață de teren cu mult mai mare, nu poate fi

reținută, deoarece pentru diferența de teren, reclamantului i s-a reconstituit

dreptul de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991, legea fondului funciar.

În mod corect instanța de apel nu a

obligat-o pe SC C.E.R. SA la măsuri reparatorii prin echivalent bănesc sau

compensare cu alte bunuri, față de reclamant deoarece în conformitate cu art.

16 din Legea nr. 247/2005 modalitatea de calcul, implicit cuantumul măsurilor

reparatorii prin echivalent cuvenite persoanelor îndreptățite, ale căror

decizii sau dispoziții au fost emise după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005,

este atributul exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor,

instanța de judecată putând să hotărască numai asupra calității de persoană

îndreptățită a reclamantului, respectiv asupra constatării dreptului său la

măsuri reparatorii.

Pentru toate aceste considerente,

Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu

temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și pe cale de

consecință se va respinge recursul ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul

declarat de reclamantul T.S. împotriva deciziei nr. 146 din 9 aprilie 2008,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 24 noiembrie 2008.