ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta

Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții: Secția I civilă,

Secția a II-a civilă, Secția penală și Secția de contencios administrativ și

fiscal, 4 complete de 5 judecători și Secțiile Unite, cu competență proprie.

În lipsa unor norme

de competență materială (care nu se confundă cu normele de organizare

judiciară), prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de

cauze ar fi date în competența uneia dintre secțiile civile care funcționează

la nivelul aceleiași instanțe, sintagma "cu competență proprie"

prevăzută de dispoziția legală menționată distinge, în mod evident, între

competențele proprii și comune ale celor două secții civile și competențele

celorlalte secții ale instanței supreme, precum și competența completelor de 5

judecători.

Alocarea unor

competențe specializate, distinct de competențele comune, completelor de

judecată ce funcționează la nivelul celor două secții civile începând cu data

de 1 octombrie 2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până

la data de 13 aprilie 2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a

realizat prin Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere

al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit Anexei 1 a

hotărârii menționate, în cadrul Secției I civilă funcționează complete

specializate pentru soluționarea dosarelor având ca obiect cererile formulate

în materia Legii nr. 10/2001, în materia revendicării și în materia

exproprierii, dintre care două complete specializate și în soluționarea

dosarelor având ca obiect cererile în materia proprietății intelectuale.

Prin aceeași hotărâre

a Colegiului de conducere s-a stabilit că restul dosarelor civile înregistrate

după data de 1 octombrie 2011, cu excepția celor date în competența completelor

specializate care funcționează la nivelul Secției a II-a civilă, având diverse

obiecte identificate în Nomenclatoarele de obiecte, se împart între cele două secții

civile ale instanței supreme, în proporție de

½

pentru fiecare dintre

acestea, prin utilizarea aplicației E.

Or, în speță, se

constată că obiectul cauzei, și anume, "termen de grație/eșalonare

plată", se circumscrie competențelor specializate alocate exclusiv

completelor de judecată ale Secției a II-a civilă, identificate în Anexa I a

hotărârii menționate ca fiind obligații născute din legi speciale .

În atare situație,

competența funcțională de soluționare a recursului revine Secției a II-a

civilă, în raport de prevederile Hotărârii nr. 10 din 22 septembrie 2011 a

Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așa fiind, dosarul

urmează a fi scos de pe rolul Secției I civile și trimis, spre competentă

soluționare, Secției a II-a civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Scoate de pe rol

cauza având ca obiect recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Sentinței nr. 15 din 22 mai

2012 a Curții de Apel București - Secția VII-a civilă și pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale, și o trimite spre competentă

soluționare, Secției II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - AA