ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 19

alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011,

începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată

în 4 secții: secția I civilă, secția a ll-a civilă, secția penală și secția de contencios

administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și secțiile unite, cu competență

proprie.

În lipsa unor

norme de competență materială (care nu se confundă cu normele de organizare judiciară)

prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de cauze ar fi date

în competența uneia dintre secțiile civile care funcționează la nivelul aceleiași

instanțe, sintagma „cu competență proprie" prevăzută de dispoziția legală menționată

distinge, în mod evident, între competențele proprii și comune ale celor două secții

civile și competențele celorlalte secții ale instanței supreme, precum și competența

completelor de 5 judecători.

Alocarea unor

competențe specializate, distinct de competențele comune, completelor de judecată

ce funcționează la nivelul celor două secții civile începând cu data de 1 octombrie

2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până la data de 13 aprilie

2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a realizat prin hotărârea nr. 10

din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Potrivit Anexei

1 a hotărârii menționate, în cadrul secției I civilă funcționează complete specializate

pentru soluționarea dosarelor având ca obiect cererile formulate în materia Legii

nr. 10/2001, în materia revendicării și în materia exproprierii, dintre care două

complete specializate și în soluționarea dosarelor având ca obiect cererile în materia

proprietății intelectuale.

Prin aceeași hotărâre

a Colegiului de conducere s-a stabilit că restul dosarelor civile înregistrate după

data de 1 octombrie 2011, cu excepția celor date în competența completelor specializate

care funcționează la nivelul secției a II-a civilă, având diverse obiecte identificate

în Nomenclatoarele de obiecte, se împart între cele două secții civile ale instanței

supreme, în proporție de ½ pentru fiecare dintre acestea, prin utilizarea

aplicației ECRIS.

Or, în speță,

se constată că obiectul cauzei, și anume, „Legea nr. 221/2009", se circumscrie

competențelor specializate alocate exclusiv completelor de judecată ale secției

a ll-a civilă, identificate în Anexa 1 a hotărârii menționate sub denumirea recursuri

formulate în materia Legii nr. 221/2009 și ID 3495.

În atare situație,

competența funcțională de soluționare a recursului revine secției a II-a civilă,

în raport de prevederile hotărârii nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de

conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așa fiind, dosarul

urmează a fi scos de pe rolul secției I civile și trimis, spre competentă soluționare,

secției a II-a civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Scoate cauza de

pe rol având ca obiect recursul declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice împotriva deciziei nr. 28 din 15 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția

I civilă, și o trimite, spre competență soluționare, secției a II-a civile a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 11 decembrie 2012.