ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 726/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 726/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii
Prin cererea formulată la 1
iunie 2007, pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios
administrativ și fiscal, reclamanta N.R.R. a solicitat în contradictoriu cu
pârâta Administrația Prezidențială, anularea Deciziei Administrației
Prezidențiale de anulare a concursului organizat în data de 5 aprilie 2007
pentru ocuparea postului de director al Muzeului Național Cotroceni, obligarea
pârâtei la încheierea contractului de management cu reclamanta în termen de 30
de zile de la soluționarea cererii, obligarea pârâtei la plata de daune morale
în valoare de 1 leu și publicarea hotărârii în două ziare de largă circulație
pe cheltuiala pârâtei, obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii în valoare
de 500 Euro pe zi de întârziere până la executarea hotărârii judecătorești,
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele de fapt și de
drept pe care se întemeiază cererea
Reclamanta a obținut nota de
promovare cea mai mare la concursul din 5 aprilie 2007, și în conformitate cu
Regulamentul Concursului aceasta era câștigătoare.
În data de 11 aprilie 2007 a fost depusă o contestație.
În data de 13 aprilie 2007,
concursul a fost anulat.
Contestatoarea nu avea
dreptul să participe la concurs, deci nu avea capacitatea de exercițiu
prevăzută de lege, toate actele contestatoarei în legătură cu concursul sunt
lovite de nulitate absolută.
O contestație a rezultatului
concursului are ca rezultat o măsură care privește doar persoana contestatorului
și nu întregul concurs.
Prevederile art. 3 alin. (2)
din Ordonanța nr. 26/2005, precum și cele ale art. 4 lit. c) pct. b și art. 13
din Regulamentul de organizare a concursului nu conțin sancțiunea anulării
concursului.
Mai mult, susține
reclamanta, nu era obligatorie susținerea unui interviu, iar planul de interviu
era identic cu cel prevăzut de art. 4 lit. c) din Regulament, astfel încât nu
mai era necesară publicarea unui plan de interviu.
În drept, s-au invocat
prevederile O.G. nr. 26/2005, Legea nr. 114/2006, Regulamentul de organizare a
concursului pentru ocuparea postului de director al Muzeului Național
Cotroceni, Legea nr. 554/2004.
Apărările pârâtei
Pârâta a susținut încălcarea
dispozițiilor art. 4 lit. c) pct. b și art. 13 din Regulamentul de organizare a
concursului pentru ocuparea postului de director al Muzeului Național
Cotroceni.
Hotărârea instanței de
fond
Prin sentința civilă nr. 221
din 24 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3959/2/2007,Curții de Apel
București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca
neîntemeiată acțiunea.
Motivele de fapt și de
drept care au format convingerea instanței de fond
5.1. Numita R.A. a formulat
contestație ca persoană interesată, deoarece a participat la concurs. Pentru acest
motiv nu s-a reținut nulitatea cererii.
5.2. Contestația a privit
modul de organizare și desfășurare a concursului în integralitatea sa,
rezultatul final și „punctajul” acordat de Comisia de concurs.
5.3. S-a reținut că în mod
legal, constatându-se săvârșirea unor nereguli și încălcarea prevederilor
relevante din O.G. nr. 26/2005 și Regulament, s-a dispus anularea concursului
din data de 5 aprilie 2007 și reorganizarea la o dată ulterioară.
Recursul declarat de
reclamantă
Motive de recurs întemeiate pe
dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
6.1. Instanța de fond în mod
greșit a reținut în motivarea hotărârii că nu sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, dreptul vătămat fiind
acela că recurenta a câștigat concursul.
Concursul a fost validat de
intimată, contestatoarea nu îndeplinea condițiile participării la concurs și nu
avea calitatea să formuleze contestația; comisia de examinare a contestației
trebuia să se dezinvestească întrucât ea are competența numai în ceea ce
privește contestarea notelor și nu anularea concursului în sine, competența revenind
instanțelor de contencios administrativ.
6.2. Invocarea de către
instanța de fond a legalității procesului-verbal in 13 aprilie 2007 prin care
s-a propus anularea concursului pentru nerespectarea reglementărilor privind
desfășurarea concursului și a procedurii de organizare a probei interviului
este lipsită de temei și reprezintă o aplicare greșită a legii.
Anularea concursului în
temeiul celor două dispoziții cuprinse în Regulament nu atrage sancțiunea
anulării concursului.
Art. 3 alin. (2) prevede
câteva dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proiectul de
management, singura sancțiune fiind aceea a micșorării notei și nu a anulării
concursului.
Art. 4 lit. c) pct. b din
Regulament nu constituie un fundament legal pentru anularea concursului. Din interviul
recurentei rezultă că subiectele tratate au fost de natură a include și noțiuni
cuprinse în bibliografia obligatorie.
În Regulament nu este
dezvoltată această modalitate de evaluare, astfel încât discutarea aspectelor
legate de legislația obligatorie este lăsată la aprecierea comisiei de
examinare.
Chiar în cuprinsul
proiectului de management sunt reținute aspecte legate de legislația
obligatorie.
Anularea concursului în baza
prevederii cuprinse în art. 13 din Regulament constituie o măsură abuzivă,
deoarece prin însuși Anunțul de organizare al concursului s-au prevăzut subiectele
care vor fi discutate în cadrul interviului.
6.3. Celelalte capete de
cerere au fost în mod eronat considerate de instanța de fond ca fiind
neîntemeiate, cu motivarea caracterului subsidiar al acestora.
Apărările
intimatei-pârâte
Prin întâmpinare, intimata a
solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru următoarele argumente:
7.1. Rezultatele finale, dar
nedefinitive ale concursului au fost publicate pe site în data de 6 aprilie
2007, pentru ca persoanele interesate să aibă posibilitatea să formuleze
contestație;
7.2. Numai după publicarea
rezultatelor finale ale concursului se poate exercita dreptul la contestație;
validarea nu poate avea loc decât, fie după expirarea termenului de formulare a
contestațiilor, fie după analiza contestațiilor formulate;
7.3. Numai ordonatorul
principal de credite, prin decizia de soluționare a contestațiilor, a propus
anularea concursului, nici o prevedere legală nu se referă la faptul că o
contestație a rezultatului concursului are ca rezultat o măsură care privește
exclusiv persoana contestatorului;
7.4. Proiectele de
management nu aveau în conținut mențiunile cumulative și minimale, imperativ
prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 26/2005 pe baza cărora se realiza
evaluarea.
La proba interviului s-a
constatat că nu a existat planul de interviu și nu s-au purtat discuții asupra
legislației indicate în bibliografie și nu a fost testată cunoașterea a cel
puțin unei limbi străine de circulație internațională.
7.5. În mod corect s-au
respins ca neîntemeiate cererile accesorii, urmare a respingerii capătului de
cerere principal, anularea concursului.
II. Considerentele instanței
de recurs
Recursul este nefondat.
Validarea concursului de
către organizatorul acestuia sau o altă autoritate prevăzută de lege se poate
realiza numai după expirarea termenului de contestație (caz în care nu s-au
înregistrat contestații) sau după respingerea contestațiilor formulate.
Prevederea din art. 5 alin.
(3) și 5 din O.G. nr. 26/2005, conform căreia rezultatele concursului se aduc
la cunoștință publică în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data
desfășurării concursului, iar contestațiile se depun într-un anumit termen de
la data aducerii la cunoștința publică a rezultatelor concursului întăresc
ideea că, existând posibilitatea contestări rezultatelor concursului, validarea
concursului are loc după această dată.
Calitatea de a formula o
contestație este dată de participarea la concurs. În ipoteza descrisă de
recurentă, aceasta ar fi fost în drept să conteste înscrierea și acceptarea la
concurs a d-nei R.A. sau rezultatele concursului în ceea ce o privește. În sens
contrar, în litigiul de față se analizează strict legalitatea anulării
concursului în urma admiterii contestației.
În mod corect instanța de
fond a analizat și respectarea prevederilor art. 4 lit. c) pct. b și art. 13
din
r
egulament, întrucât
Dispoziția nr. 90 din 13 aprilie 2007 de anulare a concursului s-a întemeiat și
pe aceste dispoziții legale (vezi fila 15 dosar de fond).
Art. 3 alin. (2) din O.G.
nr. 26/2005 prevede structura proiectelor de management, care trebuie
respectată în mod imperativ de candidați, deoarece proiectul este anexă la
contractul de management.
Din actele dosarului,
rezultă că Anunțul de concurs, referitor la structura proiectelor de management
a încălcat prevederile art. 3 alin. (2) sus - menționat. În mod firesc,
proiectele de management depuse de candidați nu au avut structura minimă
prevăzută de lege, ceea ce reprezintă un prim motiv de anulare a concursului.
Potrivit art. 4 lit. c) pct.
b din Regulament, etapa a III-a, a interviului constă în discuții și asupra
legislației indicate în Bibliografie, precum și tratarea cunoașterii a cel
puțin unei limbi străine de circulație internațională.
Nu se poate afirma că în cadrul
etapei a III-a a interviului, discuția asupra legislației indicate în
Bibliografie este lăsată la aprecierea Comisiei de concurs, deoarece textul
este imperativ.
Nu are relevanță că
recurenta a fost întrebată despre legislația indicată în Bibliografie cât timp
ceilalți candidați nu au fost întrebați asupra acelorași aspecte.
De asemenea, candidații nu
au fost testați nici asupra cunoașterii unei limbi străine de circulație
internațională.
Astfel, în mod corect s-a
decis de către instanța de fond că nerespectarea acestor prevederi legale
imperative duce la sancțiunea anulării concursului.
Conform art. 13 din
Regulament, interviul se desfășoară în baza unui plan de interviu, care se
comunică prin afișare la locul desfășurării interviului. Dispozițiile sunt
imperative.
Anunțul de organizare a
concursului (filele 40 - 41 dosar de fond) nu conține prevederi referitoare la
planul de interviu. Mai mult, anunțul trimite la dispozițiile O.G. nr. 26/2005
și ale Regulamentului în ce privește evaluarea candidaților.
Cum planul de interviu face
parte integrantă din modalitatea de desfășurare a concursului și în final a
evaluării candidaților, omiterea întocmirii acestuia a dus la o evaluare
subiectivă a candidaților și, în concret, la nelegalitatea desfășurării concursului.
În mod corect capetele
accesorii ale cererii reclamantei au fost respinse ca urmare a respingerii
capătului principal de cerere.
Față de acestea, în mod
corect s-a stabilit de către instanța de fond, că recurenta - reclamantă nu are
un drept vătămat, concursul în urma căruia a primit cea mai mare notă,
dovedindu-se a fi nelegal.
Urmează ca în temeiul art.
312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004
modificată și completată să se dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de N.R.R. împotriva sentinței civile nr. 221 din 24 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 11 februarie 2009.