ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.01.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 260/2007

HOTĂRÂRE
18.01.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 260/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Tribunalul Harghita, prin

sentința civilă nr. 72 din 18 ianuarie 2005, a respins acțiunea formulată de

reclamanții C.I. și R.N. împotriva pârâtei SC C. SA cu sediul social în Toplița

Județul Harghita, privind constatarea nulității absolute a Hotărârii Adunării

Generale a Acționarilor SC C. SA Toplița din data de 11 septembrie 2004. Au mai

fost obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de

5.000.000 lei pe seama pârâtei.

Instanța de fond a reținut în principal că, în speță, se

invocă nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. a SC C. SA din data de 11

septembrie 2004 sub un prim aspect al încălcării art. 117 pct. 1 din Legea nr. 31/1990,

deoarece A.G.A. nu s-a convocat de către Consiliul de administrație legal ales

al societății, contrar dispozițiilor sentinței civile nr. 858/2004 a

Tribunalului Harghita prin care numitul S.M.G. ar fi fost suspendat din funcția

de administrator al Consiliului de administrație.

Apare cât se poate de evident că în această situație trebuia

asigurată funcționarea societății comerciale, iar convocarea adunării generale

în mod legal s-a făcut de către președintele consiliului de administrație,

numitul S.M.G., care de altfel, în această calitate figurează în evidența

În ce privește motivul invocat de reclamanți în sensul că

numita G.E., cu toate că nu avea calitatea de cenzor a societății pârâte, a

prezentat procesul-verbal întocmit de cenzor, ceea ce nu s-a putut reține,

deoarece din procesul verbal nu rezultă acest lucru, iar din lipsa votului

exprimat nu s-au putut alege cenzorii.

Cu privire la motivele de nulitate arătate la pct. 4 și 5

din acțiunea reclamanților se constată că S.M.G. are calitatea de președinte al

Consiliului de administrație, astfel că în această calitate a semnat și

procesul-verbal.

Nici motivul referitor la pct. 6 din acțiune, vicierea

votului, nu s-a probat, mai mult, argumentele prezentate de pârâți nu au fost

infirmate de reclamanți.

Pentru a decide astfel, în esență,

instanța de apel a stabilit că susținerile reclamanților apelanți, potrivit

cărora în mod nelegal A.G.A. a fost prezidată de numitul S.M.G. și că procesul

verbal a fost semnat de el, deși nu avea calitatea de administrator precum și

faptul că încă nu este determinat numărul de acțiuni pe care îl deține fiecare

acționar nu sunt fondate, pentru aceleași rațiuni în raport cu mențiunile

înscrise în registrul comerțului.

Conform informațiilor obținute de la

Oficiul Registrului Comerțului nu au fost înscrise mențiunile cum ar fi

suspendarea dispusă prin sentința civilă nr. 858 din 5 august 2004 de

Tribunalul Harghita. Or această mențiune nu a fost înregistrată în registrul

comerțului potrivit art. 5 din Legea nr. 26/1990, neoperând opozabilitatea, iar

apelanții nu au fost dovada depunerii acestei hotărâri judecătorești la Oficiul

Registrului Comerțului.

Împotriva deciziei nr. 42/ A din 30

iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, au promovat recurs reclamanții C.I. și C.M., care au criticat

această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectele că în mod

greșit nu s-a reținut nelegalitatea consiliului de administrație având

componența cu numiții S.M.G., P.M.N. și R.G., numitul S.M.G. care a prezidat

ședința A.G.A. nu avea calitatea de președinte al consiliului de administrație,

la A.G.A. nu a participat nici un cenzor care să întocmească procesul verbal de

prezență a acționarilor, solicitându-se admiterea recursului și modificarea în

tot a deciziei atacate, în sensul admiterii acțiunii și anulării A.G.A. de la

SC C. SA Toplița din 11 septembrie 2004.

Intimata pârâtă SC C. SA Toplița a

depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut respingerea

recursului.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul

reclamanților C.I. și C.M. urmând a fi respins, ca nefondat, pentru următoarele

considerente.

De necontestat că există reglementat

în art. 117 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, imperativ, că adunarea generală va

fi convocată de administratori, de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu

dispozițiile din actul constitutiv.

Nu poate fi primită critica

recurenților în sensul că A.G.A. nu a fost convocată de consiliul de

administrație legal ales al SC C. SA și a fost convocată de numitul S.M.G. care

a fost suspendat prin sentința civilă nr. 858/2004 a Tribunalului Harghita.

Din verificarea întregii

documentații existente la dosarul cauzei, reiese că prin sentința civilă nr. 858

din 5 august 2004 pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr. 1099/2004,

a fost admisă cererea de ordonanță președințială formulat de reclamantul C.M. împotriva

pârâților SC C. SA Toplița și S.M.G., în sensul că în baza art. 132 din Legea nr.

31/1990 republicată a dispus suspendarea executării A.G.A. din 22 aprilie 2004

până la soluționarea dosarului nr. 851/2004 al Tribunalului Harghita, având ca

obiect anularea acestei hotărâri.

Amplu documentat și bine argumentat,

instanțele judecătorești anterioare au reținut că, din examinarea informațiilor

obținute de la Oficiul Registrului Comerțului la datele de 13 septembrie, 24

septembrie și 27 decembrie 2004, a reieșit că numitul S.M.G. are calitatea de

administrator, că SC B. SRL deține un procent de 73,16 % din acțiunile SC C. SA

și că nu au fost înscrise în registrul comerțului mențiuni privind suspendarea

dispusă prin sentința civilă nr. 858 din 5 august 2004 a Tribunalului Harghita.

Semnificație în corecta stabilire a

situației de fapt și de drept o are și sentința civilă nr. 839 din 14 iulie

2004 a Tribunalului Harghita, pronunțată în dosarul nr. 687/2004, prin care a

fost admisă acțiunea reclamanților C.M. și C.I., constatându-se nulitatea

absolută a hotărârii A.G.A. a SC C. SA Toplița din data de 29 martie 2004,

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ,

prin decizia nr. 219/ A din 8 decembrie 2004, a admis apelurile formulate SC C.

SA și P.M.N. împotriva sentinței civile nr. 839 din 14 iulie 2004 a

Tribunalului Harghita, a schimbat în parte hotărârea atacată și a respins

acțiunile reclamanților.

Apare evident că A.G.A. din 11

septembrie 2004 a fost convocată în conformitate cu procedurile legale și

statutare la momentul respectiv, așa cum s-a evocat anterior.

Nici celelalte critici nu sunt justificate,

prin aceea că din conținutul procesului verbal încheiat la data de 11

septembrie 2004 în ședința A.G.A. a SC C. SA, rezultă că, în deschiderea

ședinței s-a propus să fie ales secretariatul format din numita G.E., iar

supusă la vot s-a aprobat propunerea cu o abținere. Cu această ocazie, din

lipsa votului majorității absolute nu a fost finalizată alegerea cenzorilor.

Susținerile reclamanților nu au fost probate de actele depuse în sprijinul

dovedirii nulității absolute a A.G.A. de la SC C. SA Toplița din 11 septembrie

2004.

Pentru aceste rațiuni urmează a

respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții C.I. și C.M. împotriva

deciziei nr. 42/ A din 30 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, nefiind îndeplinite nici una din

cerințele art. 304 C. proc. civ.

În baza art. 274 C. proc. civ.,

urmează a obliga recurenții la plata sumei de 2.084,95 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată către SC C. SA Toplița.

Respinge recursul declarat de

reclamanții C.I. și C.M., împotriva deciziei nr. 42/ A din 30 iunie 2005,

pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș, secția comercială, ca nefondat.

Obligă recurenții la plata

sumei de 2.084,95 lei, cheltuieli de judecată, către intimata pârâtă SC C. SA

Toplița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 ianuarie 2007.

Sursă