ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1988/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiune înregistrată la Curtea de Apel Bacău, reclamantul C.G. a solicitat anularea Hotărârii nr. 1080 din 24 iulie

2006 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bacău și constatarea calității de

beneficiar al Legii nr. 189/2000 pentru perioada 1944 – 1945.

Prin sentința civilă nr. 198

din 18 decembrie 2006, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.G. și a anulat

Hotărârea nr. 1080 din 24 iulie 2006 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii

Bacău.

A constatat că reclamantul

are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și a obligat pârâta să emită

o nouă hotărâre care să constate că perioada 20 martie 1944 – 6 martie 1945 se

încadrează în dispozițiile Legii nr. 189/2000.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul se află în situația

prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, familia acestuia fiind

refugiată pe motive etnice din localitatea de domiciliu orașul Pașcani, în

Arad.

Împotriva sentinței

sus-menționate a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Bacău, care a motivat

că reclamantul și familia sa s-au refugiat în primăvara anului 1944 din cauza

războiului și nu pe criterii etnice.

Recursul este nefondat.

Din probele administrate în

cauză se reține că reclamantul a fost refugiat la sfârșitul lunii martie 1944

din localitatea de domiciliu Pașcani în orașul Arad, înainte ca trupele

sovietice să ocupe orașul Pașcani.

Este greu de crezut că în

cauza, familia reclamantului ar fi plecat de bunăvoie, în timp de război, din

localitatea de domiciliu în Arad.

Mai mult de atât, se reține

că prin Hotărârea nr. 16.090 din 10 iulie 2006 emisă de Casa de Pensii a

municipiului București, s-a constatat că sora reclamantului, I.E., are

calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, acordându-i-se drepturi începând

cu 1 iulie 2006 pentru perioada 20 martie 1944 – 6 martie 1945 (dosar fond).

Față de considerentele

prezentate, recursul declarat în cauză este nefondat și urmează să fie respins

ca atare în temeiul art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bacău, împotriva sentinței civile nr. 198 din 18 decembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 aprilie 2007.