ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 398/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, reclamantul M.D. a chemat în judecată pârâtul S.S.P.R. și a

solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să îi

recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de

revoluționar, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 341/2004, fără să aducă

atingere calității sale de „Luptător remarcat prin fapte deosebite"

atestată de certificatul de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990,

precum și de Brevetul emis prin decret de către Președintele României.

În motivarea acțiunii reclamantul a

arătat că a depus cerere de preschimbare a certificatului de revoluționar și

avizul reactualizat, însă i s-a comunicat lipsa unor documente conform art. 10 alin.

(2) din Legea nr. 341/2004, după care, reclamantul a formulat contestație

împotriva acestei înștiințări, pârâtul refuzând să-i rezolve în mod favorabil

cererea.

Pârâtul, prin întâmpinarea depusă a

invocat excepția de conexitate, având în vedere numărul mare de acțiuni depuse

cu același obiect, la aceiași instanță; excepția de inadmisibilitate întrucât

procedura de preschimbare a certificatelor trebuie efectuată numai în conformitate

cu art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 și art. 12 alin. (1) și (2) din H.G.

nr. 1412/2004, precum și excepția de prematuritate, față de împrejurarea că O.U.G.

nr. 182/2005 a prorogat termenul de preschimbare a certificatelor doveditoare a

calității de revoluționari până la data de 23 octombrie 2006, iar contestațiile

se formulează potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 și art. 20 H.G.

nr. 1412/2004 la Comisia parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Prin sentința nr. 1225 din 30 mai 2006, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins

excepția de conexitate reținând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.

164 C. proc. civ., obiectul și cauza nefiind aceleași, fiecare reclamant invocând

o altă situație de fapt. A admis excepția inadmisibilității, respingând

acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a

reținut că pretenția reclamantului de a obliga pârâtul la a recunoaște dreptul

de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluționar, în conformitate

cu Legea nr. 341/2994, fără să aducă atingere calității sale de Luptător

remarcat prin fapte deosebite, echivalează cu obligarea pârâtului chiar la

preschimbarea certificatului nefiind o condiție a unui drept subiectiv

previzibil, ducând chiar la realizarea dreptului.

Reținând și aspectul că termenul legal

de depunere a cererilor s-a prorogat, iar reclamantul avea obligația să

conteste refuzul de soluționare favorabilă a cererii sale în fata Comisiei

parlamentare înființată în acest sens, procedură prealabilă obligatorie, Curtea

de Apel București a concluzionat că acțiunea este inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe, a declarat

recurs reclamantul M.D., susținând în esență că instanța de fond a greșit

respingând acțiunea ca inadmisibilă și că pentru soluționarea acestei excepții

se impune unirea acestei cu fondul și administrarea de dovezi în sensul art. 5 alin.

(4) din Legea nr. 341/2006, privind documentația prevăzută de lege pentru

preschimbarea certificatului de revoluționar.

Recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Obiectul cererii de chemare în judecată

formulată de reclamantul M.D. constă în obligarea pârâtului să-i recunoască

dreptul de a beneficia la preschimbarea certificatului de revoluționar, având

în vedere că i s-a refuzat rezolvarea cererii depuse în temeiul Legii nr.

341/2004.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr.

341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. 3 din O.U.G. nr. 132 din 21

decembrie 2006, „certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997 au fost

eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 (..) se vor preschimba,

la cererea titularului, de către S.S.P.R., până Ia data de 31 martie 2008

inclusiv". Acest text de lege, raportat la art. 19 alin. (1) și (2) din

H.G. nr. 1412/2004, impune obligația pentru S.S.P.R., ca până la data de 31

martie 2008 să elaboreze lista finală cu persoanele cărora li s-au eliberat

noile tipuri de certificate precum și cu cele cărora li s-a respins cererea de

preschimbare.

În ceea ce privește procedura de

contestare a modului de soluționare a cererii, prin nepreschimbarea

certificatului, dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 stabilesc

o normă specială, derogatorie de la dreptul comun privind efectuarea procedurii

prealabile, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004

a contenciosului administrativ.

Conform textului de lege menționat „Contestațiile

privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform

prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa

Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care se soluționează

potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens".

Dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G.

nr. 1412/2004 stabilesc că persoanele nemulțumite de nepreschimbarea

certificatului doveditor „pot face contestație la Comisia Parlamentară în termen de maximum de 6 luni de la data publicării în M. Of. al

României partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1)".

Față de situația că termenul limită

impus de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, modificat prin O.U.G. nr. 132

din 21 decembrie 2006, pentru întocmirea listei finale prevăzute de art. 20 alin.

(1) din H.G. nr. 1412/2004, este 31 martie 2008, rezultă că dreptul

reclamantului M.D. de a face contestație în conformitate cu art. 9 alin. (5),

raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 nu s-a născut, lista

nefiind încă publicată în M. Of. al României.

În acest sens sunt și dispozițiile art.

8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ care prevăd că

legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supus controlului instanței

de contencios administrativ, după ce persoana a respectat procedura prealabilă,

în speța de față, norma specială fiind cea prevăzută de art. 9 alin. (5) din

Legea nr. 341/2004, raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004.

Pentru considerentele expuse mai sus, văzând și

dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazurile anume

prevăzute de lege sesizarea instanței competente se face numai după

îndeplinirea unei proceduri prealabile în condițiile stabilite de lege, Înalta

Curte constată că sentința pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, este temeinică și legală, urmând ca în

temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să respingă recursul ca

nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge recursul declarat de M.D., împotriva sentinței civile nr. 1225/

CA din 30 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2007.