ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 405/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 405/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar
constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios
administrativ înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, reclamantul S.I. a chemat în judecată
pârâtul S.S.P.R. și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie
obligat pârâtul să îi recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea
certificatului de revoluționar, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.
341/2004, tară să aducă atingere calității sale de „Luptător remarcat prin
fapte deosebite" atestată de certificatul de revoluționar eliberat în baza
Legii nr. 42/1990, precum și de Brevetul emis prin decret de către Președintele
României.
În motivarea acțiunii reclamantul a
arătat că a depus cerere de preschimbare a certificatului de revoluționar și
avizul reactualizat, însă i s-a comunicat lipsa unor documente conform art. 10
alin. (2) din Legea nr. 341/2004, după care, reclamantul a formulat contestație
împotriva acestei înștiințări, pârâtul refuzând să-i rezolve în mod favorabil
cererea.
Pârâtul, prin întâmpinarea depusă a
invocat excepția de conexitate, având în vedere numărul mare de acțiuni depuse
cu același obiect, la aceiași instanță; excepția de inadmisibilitate întrucât
procedura de preschimbare a certificatelor trebuie efectuată numai în conformitate
cu art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 și art. 12 alin. (1) și (2) din H.G.
nr. 1412/2004 precum și excepția de prematuritate, față de împrejurarea că
O.U.G. nr. 182/2005 a prorogat termenul de preschimbare a certificatelor
doveditoare a calității de revoluționari până la data de 23 octombrie 2006, iar
contestațiile se formulează potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 și
art. 20 H.G. nr. 1412/2004 la Comisia parlamentară a Revoluționarilor din
Decembrie 1989.
Prin sentința nr. 1165 din 24 mai 2006,
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a
respins excepția de conexitate reținând că nu sunt întrunite condițiile
prevăzute de art. 164 C. proc. civ., obiectul și cauza nefiind aceleași,
fiecare reclamant invocând o altă situație de fapt. A admis excepția
inadmisibilității, respingând acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de fond a reținut că pretenția reclamantului de a obliga pârâtul la a
recunoaște dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de
revoluționar, în conformitate cu Legea nr. 341/2994, tară să aducă atingere
calității sale de Luptător remarcat prin fapte deosebite, echivalează cu
obligarea pârâtului chiar la preschimbarea certificatului nefiind o condiție a
unui drept subiectiv previzibil, ducând chiar la realizarea dreptului.
Reținând și aspectul că termenul legal
de depunere a cererilor s-a prorogat, iar reclamantul avea obligația să
conteste refuzul de soluționare favorabilă a cererii sale în fața Comisiei
parlamentare înființată în acest sens, procedură prealabilă obligatorie, Curtea
de Apel București a concluzionat că acțiunea este inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs
reclamantul S.I., susținând în esență că instanța de fond a greșit respingând
acțiunea ca inadmisibilă și că pentru soluționarea acestei excepții se impune
unirea acesteia cu fondul și administrarea de dovezi în sensul art. 5 alin. (4)
din Legea nr. 341/2006, privind documentația prevăzută de lege pentru preschimbarea
certificatului de revoluționar.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată
formulată de reclamantul S.I. constă în obligarea pârâtului să-i recunoască
dreptul de a beneficia la preschimbarea certificatului de revoluționar, având
în vedere că i s-a refuzat rezolvarea cererii depuse în temeiul Legii nr.
341/2004.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr.
341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. 3 din O.U.G. nr. 132 din 21
decembrie 2006, „certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997 au fost
eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 (..) se vor preschimba,
Ia cererea titularului, de către S.S.P.R., până Ia data de 31 martie 2008
inclusiv". Acest text de lege, raportat la art. 19 alin. (1) și (2) din
H.G. nr. 1412/2004, impune obligația pentru S.S.P.R., ca până la data de 31
martie 2008 să elaboreze lista finală cu persoanele cărora li s-au eliberat
noile tipuri de certificate precum și cu cele cărora li s-a respins cererea de
preschimbare.
În ceea ce privește procedura de
contestare a modului de soluționare a cererii, prin nepreschimbarea
certificatului, dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 stabilesc
o normă specială, derogatorie de la dreptul comun privind efectuarea procedurii
prealabile, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 7 din Legea nr.
554/2004 a contenciosului administrativ.
Conform textului de lege menționat „Contestațiile
privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform
prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa
Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care se
soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens".
Dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G.
nr. 1412/2004 stabilesc că persoanele nemulțumite de nepreschimbarea
certificatului doveditor „pot face contestație la Comisia Parlamentară în termen de maximum 6 luni de la data publicării în M. Of. al României
partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1)".
Față de situația că termenul limită
impus de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, modificat prin O.U.G. nr. 132
din 21 decembrie 2006, pentru întocmirea listei finale prevăzute de art. 20
alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, este 31 martie 2008, rezultă că dreptul
reclamantului S.I. de a face contestație în conformitate cu art. 9 alin. (5),
raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 nu s-a născut, lista
nefiind încă publicată în M. Of. al României.
În acest sens sunt și dispozițiile art.
8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ care prevăd că
legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supus controlului
instanței de contencios administrativ, după ce persoana a respectat procedura
prealabilă, în speța de față, norma specială fiind cea prevăzută de art. 9
alin. (5) din Legea nr. 341/2004, raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr.
1412/2004.
Pentru considerentele expuse mai sus, văzând și
dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazurile anume
prevăzute de lege sesizarea instanței competente se face numai după
îndeplinirea unei proceduri prealabile în condițiile stabilite de lege, Înalta
Curte constată că sentința pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal este temeinică și legală, urmând ca în
temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. să respingă recursul ca
nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I
D E
Respinge recursul declarat de S.I., împotriva sentinței civile nr. 1165
din 24 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2007.