ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 779/2007

HOTĂRÂRE
08.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 779/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data se 23 decembrie

2005 reclamantul I.D., prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul S.S.P.R., obligarea acestuia să îi recunoască dreptul de a beneficia de

preschimbarea certificatului de revoluționar, în conformitate cu dispozițiile

Legii nr. 341/2004, fără să aducă atingere calității sale de Luptător remarcat

prin fapte deosebite, atestată de certificatul de revoluționar eliberat în baza

Legii nr. 42/1990, precum și de Brevetul emis prin decret de către Președintele

României.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a depus cerere de preschimbare a certificatului de

revoluționar și avizul reactualizat, însă i s-a comunicat lipsa unor documente

– probe conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Reclamantul a

formulat contestație împotriva acestei înștiințări, pârâtul refuzând să-i

rezolve pozitiv cererea. A mai susținut reclamantul că se consideră îndreptățit

la preschimbarea certificatului de revoluționar, nefiind vinovat de dispariția

dosarului, având un drept câștigat.

Pârâtul, prin întâmpinarea

depusă, a invocat excepția de conexitate, având în vedere numărul mare de

acțiuni depuse cu același obiect, la aceeași instanță, excepția de

inadmisibilitate întrucât procedura de preschimbare a certificatelor trebuie

efectuată numai în conformitate cu art. 5 alin. (4), din Legea nr. 341/2004, art.

12 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 1412/2004 și excepția de prematuritate,

față de aspectul că O.U.G. nr. 182/2005 a prorogat termenul de preschimbare a

certificatelor doveditoare a calității de revoluționari până la data de 23

octombrie 2006, iar contestațiile se formulează potrivit art. 9 alin. (5) din

Legea nr. 341/2004 și art. 20 din H.G. nr. 1412/2004 la Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Prin sentința nr. 1196 din

25 mai 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a respins excepția de conexitate reținând că nu sunt întrunite

condițiile ipotezei prevăzută de art. 164 C. proc. civ., obiectul și cauza nefiind aceleași, fiecare reclamant invocând o altă situație de fapt. A admis

excepția inadmisibilității, respingând acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că pretenția reclamantului de a obliga

pârâtul la a recunoaște dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului

de revoluționar, în conformitate cu Legea nr. 341/2994, fără să aducă atingere

calității sale de Luptător remarcat prin fapte deosebite, echivalează cu obligarea

pârâtului chiar la preschimbarea certificatului nefiind o condiție a unui drept

subiectiv previzibil, ducând chiar la realizarea dreptului.

Reținând și aspectul că

termenul legal de depunere a cererilor s-a prorogat, iar reclamantul avea

obligația să conteste refuzul de soluționare favorabilă a cererii sale în fața

Comisiei Parlamentare înființată în acest sens – procedură prealabilă

obligatorie, pe care reclamantul nu a urmat-o, Curtea de Apel București a

concluzionat că acțiunea este inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul I.D., prin procuratorul G.C. susținând, în

esență, că instanța de fond a greșit respingând acțiunea ca inadmisibilă și că,

pentru soluționarea acestei excepții, se impunea unirea acesteia cu fondul și administrarea

de dovezi în sensul art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2006, privind

documentația prevăzută de lege pentru preschimbarea certificatului de

revoluționar.

Recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

Obiectul cererii de chemare

în judecată formulată de reclamant constă în obligarea pârâtului să-i

recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de

revoluționar, având în vedere că i s-a refuzat rezolvarea cererii depuse în

temeiul Legii nr. 341/2004.

În speță sunt aplicabile

dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost

modificat prin art. 3 din Legea nr. 347/2006 de modificare a Legii nr. 341/2000,

ale art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, coroborate cu dispozițiile art. 20

alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 privind Normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 341/2004.

Potrivit art. 9 alin. (1)

din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. 3 din Legea nr. 347/2006,

„certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997 au fost eliberate de

Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 (…) se vor preschimba, la cererea

titularului, de către S.S.P.R. din decembrie 1989, până la data de 30 iunie

2007 inclusiv”. Acest text de lege, raportat la art. 19 alin. (1) și (2) din H.G.

nr. 1412/2004, impune obligația pentru S.S.P.R. din decembrie 1989, ca până la

data de 30 iunie 2007 să elaboreze lista finală cu persoanele cărora li s-au

eliberat noile tipuri de certificate precum și cu cele cărora li s-a respins

cererea de preschimbare.

În ceea ce privește

procedura de contestare a modului de soluționare a cererii, prin

nepreschimbarea certificatului, dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004

stabilesc o normă specială, derogatorie de la dreptul comun privind efectuarea

procedurii prealabile, astfel cum e reglementată de dispozițiile art. 7 din

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Conform textului de lege

menționat „Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării

certificatelor, conform prezentei legi,se fac cu nominalizarea persoanelor în

cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie

1989, care se soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest

sens”.

În completarea acestei norme

legale vine art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 care stabilește că

persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor „pot face

contestație la Comisia Parlamentară în termen de maximum 6 luni de la data

publicării în M. Of. al României partea I, a listei finale prevăzute la art. 19

alin. (1)”.

Față de situația că termenul

limită impus de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, modificată prin Legea nr.

347/2006, pentru întocmirea listei finale prevăzute de art. 1 alin. (1) din H.G.

nr. 1412/2004, este 30 iunie 2007, rezultă că dreptul reclamantului I.D. de a

face contestație în conformitate cu art. 9 alin. (5) raportat la art. 20 alin. (1)

din H.G. nr. 1412/2004 nu s-a născut, lista nefiind încă publicată în M. Of. al

României, din momentul publicării începând să curgă termenul de 6 luni de

contestare la Comisia Parlamentară.

Pe de altă parte,

reclamantul nu se poate adresa direct instanței de contencios administrativ,

trebuind să respecte procedura specială de contestare la Comisia Parlamentară impusă de art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004.

În acest sens sunt și

dispozițiile art. 8 din Legea cadru nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supus

controlului instanței de contencios administrativ, după ce persoana a respectat

procedura prealabilă, în speța noastră, cea specială, prevăzută de art. 9 alin.

(5) din Legea nr. 341/2004, raportat la art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004.

Pentru considerentele expuse

mai sus, văzând și dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd

că, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se face

numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile în condițiile stabilite de

lege, Înalta Curte constată că acțiunea promovată de I.D. este inadmisibilă,

sentința pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, este temeinică și legală, urmând a respinge recursul

ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de reclamantul I.D. prin procurator G.C. împotriva sentinței civile nr. 1196

din 25 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-01-11
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 95/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 decembrie 2005 reclamantul M.T., prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., obliga
ÎCCJ 2007-01-11
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 89/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 28 noiembrie 2005, reclamantul M.T. prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., obliga
ÎCCJ 2007-01-11
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 115/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 7 martie 2006 reclamantul G.N., prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., obligarea
ÎCCJ 2007-01-11
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 98/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 decembrie 2005, reclamantul B.T., prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., oblig
ÎCCJ 2007-01-11
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 112/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 februarie 2006, reclamantul V.D., prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., oblig
Sursă