ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4358/2007

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rechizitoriul nr. 106/D/2005, din data de 8 septembrie 2006, al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Călărași, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penal și trimiterea în judecată a inculpatelor M.I. și D.E., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, art. 89 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, s-a reținut că, în luna decembrie 2004, inculpata D.E. a aflat de la o cunoștință că partea vătămată G.A., în vârstă de 17 ani, este vulnerabilă din punct de vedere economic și și-a dat seama că datorită sărăciei și dorinței de a avea o viață mai bună, va fi ușor manipulată cu promisiunea găsirii unui loc de muncă în străinătate.

Astfel, inculpata s-a hotărât să o racoleze și să o transporte în Spania, în scopul exploatării sexuale. În baza acestei rezoluții, la începutul lunii iunie 2005, inculpata D.E. a contactat-o telefonic pe partea vătămată și, fără a-i spune motivul, i-a propus să se întâlnească la Cofetăria G. din Călărași. După mai multe refuzuri partea vătămată a acceptat să se întâlnească cu inculpata D.E., care, după ce i-a spus că-i cunoaște situația familială grea, i-a propus să meargă cu ea în Spania și să lucreze ca menajeră la familia din Orașul Murcia. Partea vătămată a fost de acord însă, fiind minoră, i-a cerut inculpatei D.E. să discute și să obțină consimțământul părinților săi. După mai multe întâlniri inculpata D.E.

i-a convins pe părinții părții vătămate că are intenții serioase și că vrea să-i ajute și pe ei, luând-o pe aceasta în Spania, unde va lucra ca menajeră în casa ei. Pentru a fi cât mai convingătoare, învinuita le-a prezenta acestora niște fotografii cu o casă, pretinzând că este proprietatea sa din orașul Murcia și că are nevoie de o menajeră româncă. Având consimțământul părinților, cu taxiul condus de numitul G.P., inculpata D.E., însoțită de partea vătămată G.A., mama acesteia G.P. și numitul M.A., în două rânduri s-au deplasat în Caracal și Drăgănești Olt pentru îndeplinirea formalităților de obținerea pașaportului și a unei procuri notariale. Inculpata D.E. a achitat taxele pentru eliberarea pașaportului, a procurii notariale, precum și cheltuielile făcute în cele două deplasări.

După obținerea acestor documente, timp de aproximativ 2 săptămâni, la solicitarea inculpatei D.E., partea vătămată a locuit la domiciliul acesteia, cu motivarea că trebuie să facă pregătirile de plecare. În ziua de 30 iunie 2005, când însoțită de numitul M.A., partea vătămată a plecat spre Spania, mama acesteia a observat că avea îmbrăcăminte nouă cumpărată de inculpata D.E. Cantitatea mare de lenjerie intimă a făcut-o pe aceasta să aibă suspiciuni cu privire la motivul pentru care inculpata D.E. o ducea pe fiica sa în Spania și după ce a luat legătura cu o rudă care lucra la Poliția Arad, partea vătămată a fost reținută la Punctul de Trecere a Frontierei Nădrag, nepermițându-i -se ieșirea din țară.

Partea vătămată G.A. a rămas timp de 5 zile la o mătușă a sa din Arad, după care, aflând că inculpata D.E. o amenință pe mama sa și îi cere să restituie banii cheltuiți cu ea, s-a hotărât să revină în Călărași, pentru a discuta cu aceasta. Ajunsă în Călărași, partea vătămată a fost preluată de fiul inculpatei D.E., la care a dormit pe timpul nopții urmând ca a doua zi să meargă la mama și să stabilească modul de restituire a banilor datorați. A doua zi inculpata D.E. contrar înțelegerii avute cu partea vătămată, nu a dus-o la locuința mamei sale, ci în satul Gâldău, com. Jegălia, la domiciliul numitei M.M. unde a lăsat-o sub supravegherea acesteia și a numitului M.R., urmând ca între timp să procure acte de identitate false pentru a o trimite în Spania.

Aici partea vătămată a rămas timp de 2 zile împotriva voinței sale, având îngrădit dreptul de mișcare, putându-se deplasa numai însoțită de M.M. sau M.R. În seara zilei 7 iulie 2005, cu concursul unor vecini, la care se afla în vizită cu M.M., partea vătămată a reușit să fugă împreună cu numitul L.S.M., la domiciliul acestuia din satul Pietroiu, com. Borcea, după ce i-a spus că este ținută împotriva voinței sale, la cererea numitei D.E., care vrea să o trimită în Spania să se prostitueze în folosul său. În dimineața zilei următoare, primul care a mers la domiciliul numitului L.S.M. și i-a cerut părții vătămate să-l însoțească la locuința numitei M.M., a fost numitul M.R. Întrucât a fost refuzat după aproximativ 2 ore, la domiciliul acesteia a venit cu taxiul condus de G.P.

și inculpata D.E. însoțită de fiul său, D.A. și de M.R. Fiind refuzați și de această dată, inculpata D.E. și însoțitorii săi au plecat, amenințând că vor reveni cu ajutoare și o vor lua cu forța pe partea vătămată. Dând curs acestor amenințări, inculpata D.E. a sunat-o pe inculpata M.I. și pe nepoata sa M.G. și le-a solicitat să vină împreună cu alte persoane pentru a lua pe partea vătămată cu forța de la numitul L.S.M. Inculpata M.I., însoțită de numiții O.V. zis ”V.” și B.C.G. au venit în com. Pietroiu, cu taxiurile. Aceștia împreună cu inculpata D.E. și numiții M.R. și D.A. s-au deplasat las locuința numitului L.S.M., pentru a lua pe partea vătămată G.A. Aceștia au discutat la poartă cu numitul L.S.M., dar au plecat, deoarece acesta le-a spus că partea vătămată refuză să-i însoțească întrucât intenționează să se căsătorească cu el.

În foarte scurt timp, au revenit și inculpatele M.I. și D.E. au intrat în casă pentru a discuta cu partea vătămată cum aceasta a refuzat să le însoțească spunându-le că știe că intenționează să o ducă în Spania, pentru a o exploata sexual, cele două inculpate au plecat amenințând că o vor lua cu forța și tot își vor scoate banii cheltuiți cu ea. Urmare a acestor amenințări, la scurt timp după plecarea acestora, partea vătămată însoțită de numiții L.S.M. și C.V. s-a deplasat la cabina telefonică din sat cu intenția de a sesiza poliția jud. Călărași și despre cele întâmplate. În timp ce partea vătămată G.A. apela poliția, lângă cabina telefonică, au oprit taxiurile conduse de G.P. și C.C., din care au coborât inculpatele M.I.

și D.E., și numiții O.V., M.R., D.A. și B.C.G. Primele care au ajuns la cabina telefonică au fost inculpatele care după ce au tras-o afară pe partea vătămată G.A. au început să o lovească cu pumnii și să o tragă de păr, în încercarea de a o urca în taxi. Întrucât partea vătămată s-a opus, cele trei au căzut în șanțul de pe marginea șoselei. Au intervenit numiții O.V., M.R., D.A. și B.C.G., care, împreună cu inculpatele M.I. și D.E. au lovit-o pe partea vătămată și au urcat-o cu forța, în taxi, după care au plecat spre Călărași. Pe drum, inculpatele au avut mai multe convorbiri telefonice în încercarea de a procura acte de identitate false, pentru a o trimite pe partea vătămată în Spania, în vederea exploatării sexuale.

În drum spre Călărași, învinuitele au continuat să aibă convorbiri telefonice și în urma uneia dintre acestea, inculpata M.I. a stabilit cu numiții C.I.C. și G.G. să se întâlnească la Crucea de Leac. Cei doi au venit cu autoturismul și au refuzat propunerea celor două inculpate de a le procura acte false, pe motiv că partea vătămată este minoră și este necesar consimțământul părinților. În schimb la propunerea inculpaților, aceștia au acceptat să întrețină cu partea vătămată raporturi sexuale orale, plătindu-le acestora suma de 200 lei. După ce a fost constrânsă la raporturi sexuale orale, partea vătămată a fost dusă de inculpată în Călărași, Deși partea vătămată le-a rugat să o ducă la mama ei, inculpata D.E.

i-a spus că nu o va lăsa până nu-și va scoate toți banii, ducând-o la numita C.G., căreia i-a spus să o țină la ea, până a doua zi, când o va lua și o va duce în Spania. Aici a fost găsită partea vătămată de organele de poliție, în timpul nopții în urma sesizării telefonice făcută de L.S.M. Prin sentința penală nr. 232 din 27 decembrie 2006, Tribunalul Călărași, secția penală, a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor săvârșite de inculpatele M.I. și D.E. din infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, în art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1și 4, III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen.

A respins cererea formulată de inculpate, de schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzută de art. 13 alin. (1), 3 tezele 1 și 4, III din Legea nr. 678/2001 și art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., într-o singură infracțiune respectiv cea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. A respins cererea formulată de inculpate de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001. A respins cererea formulată de M.I., de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, teza III din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpata D.E. la o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b C. pen., pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la 7 ani închisoare. În baza art. 33 și 34 C. pen. inculpata D.E. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei D.E. exercițiul drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpata M.I. la o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat pe inculpată la o pedeapsă 7 ani închisoare. În baza art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, a condamnat aceeași inculpată la o pedeapsă de 10 ani închisoare. În baza art. 33 și 34 C. pen., a dispus ca inculpata M.I. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) și c) C. pen., a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatele M.I. și D.E., a sumei de 200.000 lei ROL obținută de la martorii C. și G. A admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă G.A. și a obligat pe inculpatele M.I. și D.E., la 5000 lei RON, în solidar către partea civilă de daune morale. Prin decizia penală nr. 193/ A din 21 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelurile declarate de inculpatele M.I. și D.E., a desființat în parte, sentința penală atacată și, rejudecând, a înlăturat dispozițiile art. 33 și 34, C. pen. și a repus în individualitatea lor pedepsele stabilite inculpatelor.

În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpate, din art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., în art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. În baza art. 13 alin. (1) și (3) tezele 1 și 4, teza III din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpata D.E. la o pedeapsă de 7 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 13 alin. (1) și (4) teza II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpata M.I. la o pedeapsă de 5 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a achitat pe fiecare dintre inculpate pentru infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001. În baza art. 118 lit. a) C. pen., a confiscat în folosul statului de la inculpata D.E. suma de 20 lei. A menținut celelalte dispoziții sentinței.

Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatele. Parchetul a invocat în recursul său art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., criticând sentința pentru reducerea pedepselor operată, ceea ce ar face ca acestea să nun corespundă gradului de pericol social al faptelor și făptuitoarelor. Invocând același temei juridic, inculpatele, dimpotrivă, au susținut că pedepsele aplicate ar fi prea grele, neținând seama de toate circumstanțele personale și anume că sunt la prima încălcare a legii penale și au recunoscut sincer faptele. Recursurile sunt nefondate. Din ansamblul actelor și probelor aflate la dosarul cauzei, Curtea reține că, rejudecând cauza, în urma desființării parțiale a hotărârii primei instanțe, curtea de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 72 C. pen., individualizând, în mod judicios, în funcție de toți factorii de individualizare, pedepsele aplicate.

În atare situație, Curtea va privi, ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de inculpatele M.I. și D.E. împotriva deciziei penale nr. 193/ A din 21 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, și le va respinge, ca atare, menținând, astfel, hotărârea atacată. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de recurenții inculpați M.I. și D.E. împotriva deciziei penale nr. 193/ A din 21 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 septembrie 2007.