ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2559/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 9 noiembrie

2006, reclamantul B.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția

Națională de Administrare Fiscală, anularea Ordinului nr. 828/2006 emis de

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Raportului nr. 770090/2006

întocmit de Comisia de Disciplină, raport care a stat la baza emiterii

ordinului menționat.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a fost sancționat disciplinar pentru faptul că, în

calitate de director executiv adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș – Activitatea de Control Fiscal, nu a respectat

integral Programul de control stabilit pe linie ierarhică, însă a efectuat, în

afara planului și la solicitarea oficiului juridic, controale la societăți

comerciale aflate în lichidare și la agenți economici care și-au schimbat

sediul în alt județ.

A fost astfel, în mod

nelegal sancționat, conform art. 65 alin. (1), alin. (2) lit. j), alin. (3) lit.

b) și alin. (4) coroborat cu art. 67 alin. (1) din Legea nr. 188/1999,

republicată, cu diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o perioadă de o lună.

A mai susținut reclamantul

că sesizarea Comisiei de disciplină s-a făcut, în raport cu perioada săvârșirii

pretinselor fapte, septembrie – noiembrie 2005, cu depășirea termenului

prevăzut de art. 24 pct. 4 din H.G. nr. 1210/2003.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 20/ FC din

5 martie 2007, a admis acțiunea, a anulat Ordinul nr. 828/2006 și Raportul nr. 770090/2006

emise de pârâtă.

Instanța a reținut că

soluția se impune, întrucât sesizarea Comisiei de disciplină, la data de 27

aprilie 2006, s-a făcut, în raport cu art. 24 alin. 4 din H.G. nr. 1210/2003,

peste termenul legal, având în vedere și că, din actele dosarului, nu rezultă

perioada concretă pentru care era prevăzut Programul de control care se

pretinde că nu a fost respectat de reclamant, fiind de presupus că acest

program era prevăzut pentru luna iulie 2005.

Împotriva sentinței pronunțate

de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, a formulat recurs în termen legal, Agenția Națională de Administrare

Fiscală, prin care s-a solicitat, în principal, admiterea căii de atac, casarea

hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași Instanță, pe

motiv că prima Instanță nu a cercetat fondul pricinii ci s-a pronunțat numai pe

aspectele de formă ale cauzei, și, în subsidiar, admiterea căii de atac și

modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului și

menținerii actelor administrative atacate ca temeinic și legal întocmite.

A învederat recurenta, prin

motivele de recurs, că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea legii,

întrucât în mod greșit s-a reținut că sesizarea Comisiei de disciplină din

cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală s-a făcut peste termenul de

două luni prevăzut de H.G. nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea

comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și

instituțiilor publice.

S-a arătat că fapta

săvârșită, prin omisiune, de către reclamantul B.D. este una continuă, având în

vedere că a durat în timp, obligația nefiind îndeplinită nici până la data de

11 aprilie 2006, astfel că termenul prevăzut de lege pentru sesizarea Comisiei

de disciplină curge de la data constatării faptei ce constituie abatere,

respectiv de la data întocmirii procesului - verbal de inspecție din 11 aprilie

2006.

În aceste condiții,

sesizarea Comisiei de disciplină în data de 27 aprilie 2006, s-a făcut în

termenul legal prevăzut de art. 24 alin. 4 din H.G. nr. 1210/2003, fiind

respectat atât termenul de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință

de către persoanele prevăzute la alin. 1 cât și cel de 2 luni de la data

săvârșirii faptei ce constituie abatere disciplinară.

Recursul este nefondat.

Prin raportul din 5

octombrie 2006 întocmit de Comisia de disciplină din cadrul Agenției Naționale

de Administrare Fiscală, care a stat la baza Ordinului nr. 828 din 10 octombrie

2006 emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care

reclamantul B.D. a fost sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor

salariale cu 10% pe o perioadă de o lună, conform dispozițiilor art. 65 alin.

(1), alin. (2) lit. j), alin. (3) lit. b) și alin. (4), coroborat cu art. 67 alin.

(1) din Legea nr. 188/1999, s-a reținut că reclamantul, în calitate de director

executiv adjunct la Activitatea de Control Fiscal din cadrul Direcției Generale

a Finanțelor Publice a județului Argeș, nu a respectat programele de control,

în sensul că au fost efectuate, în afara planului, verificări la societăți

aflate în lichidare, la solicitarea oficiului juridic, precum și controale la

agenții economici care și-au schimbat sediul în alt județ.

În concret, s-a avut în

vedere, la stabilirea răspunderii disciplinare a reclamantului, împrejurarea că

deși SC P.I. SRL Ștefănești a fost prinsă în programul de verificare fiscală pe

luna iulie 2005, această verificare nu s-a efectuat până la data de 11 aprilie

2006 când s-a întocmit, de către Serviciul Audit Public Intern din cadrul

Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului Argeș, procesul verbal de

inspecție.

Sesizarea Comisiei de

disciplină din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de către

directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului

Argeș, s-a realizat la 27 aprilie 2006, cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin.

(4) din H.G. nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de

disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților publice, astfel că

în mod corect prima Instanță a admis acțiunea reclamantului și a dispus

anularea Ordinului nr. 828/2006 emis de președintele Agenției Naționale de

Administrare Fiscală precum și a Raportului nr. 770090/2006 întocmit de Comisia

de Disciplină din cadrul aceleiași autorități.

Într-adevăr, potrivit

prevederilor art. 24 alin. (4) din H.G. nr. 1210/2003 privind organizarea și

funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul

autorităților și instituțiilor publice, sesizarea Comisiei de disciplină se

poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la

cunoștință de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de

două luni de la data săvârșirii faptei care constituie abatere disciplinară.

În cauză abaterea

disciplinară reținută în sarcina reclamantului B.D. a fost săvârșită cel mai

târziu la 31 iulie 2005, când a expirat termenul limită de îndeplinire a obligațiilor

de verificare fiscală aferente lunii iulie 2005, iar sesizarea Comisiei de

Disciplină s-a realizat la 27 aprilie 2006, cu mult peste termenul de două luni

de la săvârșirea faptei, prevăzut de art. 24 alin. (4) din H.G. nr. 1210/2003.

În aceste condiții, reținând

că sentința atacată este legală și temeinică iar motivele de recurs invocate de

recurentă sunt neîntemeiate, urmează a se dispune, în temeiul dispozițiilor art.

312 alin. (1) din Codul de procedură, respingerea ca nefondat a recursului

declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 20/

FC din 5 martie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr.

20/ FC din 5 martie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 mai 2007.