ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5828/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 4

din 27 ianuarie 2006, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpații:

- B.T. și K.D., la câte 18

ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174, 175 lit.

i) și art. 176 lit. a) C. pen.; la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. și, la 2 ani închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., pentru toate, cu

aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea,

de câte 18 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

- M.Z., la 20 ani închisoare

și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176

lit. a) C. pen.; la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 192 alin. (2) C. pen.; la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., pentru toate, cu

aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 75 lit. a) C. pen. și la 2 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea,

de 20 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută

starea de arest a inculpaților și s-a dedus din durata pedepselor aplicate,

durata reținerii și a arestării preventive a inculpaților, de la 9 iulie 2004

la 27 ianuarie 2006.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen., s-a dispus confiscarea specială a obiectelor care au fost folosite de

inculpați la comiterea infracțiunii, așa cum rezultă din dispozitivul

sentinței.

S-a constatat că părțile

vătămate M.F. și G.S. au renunțat la pretențiile civile.

S-au reținut, în esență,

următoarele:

La data de 8 iulie 2007, în

loc public, cei trei inculpați au aplicat succesiv și concomitent numeroase

lovituri victimei M.B. cu un topor, o coasă și două furci, în diverse zone ale

corpului, cu mare intensitate și în timp îndelungat, provocându-i acesteia mari

suferințe, iar, în urma leziunilor grave suferite, victima a decedat la circa o

oră de la agresiune.

Cu același prilej, cei trei

inculpați au distrus ușile de acces și două ferestre ale părții vătămate M.F.,

pătrunzând în locuința acesteia, unde au căutat-o pe victima M.B.

În aceeași locuință,

inculpatul M.Z. a lovit-o cu un corp dur pe partea vătămată G.S., cauzându-i o

leziune la nivelul fesei drepte, care a necesitat îngrijiri medicale.

Curtea de Apel Brașov, secția

penală, prin decizia nr. 157/ Ap din 31 mai 2006, a respins apelurile celor

trei inculpați.

Prin recursurile declarate,

inculpații K.D. și M.Z. au invocat că încadrarea juridică dată faptei este cea

prevăzută de art. 183 C. pen., solicitând schimbarea încadrării juridice în

acest sens, să se rețină starea de legitimă apărare ori starea de provocare,

iar în subsidiar să fie reduse pedepsele.

Reindividualizarea pedepsei,

în sensul reducerii cuantumului acesteia, a solicitat și recurentul B.T.

Recursurile nu sunt fondate.

Din probele dosarului,

rezultă că inculpații au aplicat victimei numeroase lovituri cu un topor, o

coasă și două furci, că loviturile au fost aplicate inclusiv în zona vitale, de

mare intensitate și în timp îndelungat, cauzând victimei un politraumatism,

ceea ce a determinat șoc traumatic și hemoragic și, în cele din urmă, moartea

victimei.

Or, din modul în care au

acționat, instrumentele contondente cu care au aplicat loviturile, inclusiv în

zone vitale, din numărul mare și intensitatea acestor lovituri și din durata

acestei agresiuni, rezultă în mod cert că inculpații au prevăzut rezultatul

acțiunilor lor, pe care l-au urmărit, fiind conștienți că în urma unor asemenea

puternice, repetate și intense lovituri, victima este supusă unor mari

suferințe și că, în cele din urmă, leziunile provocate vor curma viața

victimei.

Așa fiind, încadrarea

juridică dată faptei în infracțiunea de omor deosebit de grav este corectă.

Nu sunt întemeiate nici

criticile privitoare la existența legitimei apărări sau a stării de provocare.

Sub acest aspect, probele

administrate în cauză nu dovedesc că inculpații au acționat în condițiile

prevăzute de art. 44 C. pen., sau în cele prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.

În sfârșit, nici pedepsele

nu se impun a fi reindividualizate.

În raport de modul și

împrejurările în care au acționat, inculpații au demonstrat un grad deosebit de

pericol social, ceea ce a impus aplicarea unor pedepse severe, de natură a

realiza scopul prevăzut de art. 51 C. pen.

Pentru aceste considerente,

recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate, cu obligarea lor la

cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații B.T., K.D. și M.Z. împotriva deciziei

penale nr. 157/ Ap din 31 mai 2006 a Curții de Apel Brașov, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpaților B.T., K.D. și M.Z. durata arestării preventive de la 9 iulie 2004

la 12 octombrie 2006.

Obligă recurenții inculpați

la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 150 lei se

vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de

limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 octombrie 2006.