ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5828/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 4 din 27 ianuarie 2006, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpații: - B.T. și K.D., la câte 18 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174, 175 lit. i) și art. 176 lit. a) C. pen.; la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. și, la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., pentru toate, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 18 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

- M.Z., la 20 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. a) C. pen.; la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen.; la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., pentru toate, cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 75 lit. a) C. pen. și la 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. (1) C. pen. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus din durata pedepselor aplicate, durata reținerii și a arestării preventive a inculpaților, de la 9 iulie 2004 la 27 ianuarie 2006. În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a obiectelor care au fost folosite de inculpați la comiterea infracțiunii, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței. S-a constatat că părțile vătămate M.F. și G.S. au renunțat la pretențiile civile. S-au reținut, în esență, următoarele: La data de 8 iulie 2007, în loc public, cei trei inculpați au aplicat succesiv și concomitent numeroase lovituri victimei M.B. cu un topor, o coasă și două furci, în diverse zone ale corpului, cu mare intensitate și în timp îndelungat, provocându-i acesteia mari suferințe, iar, în urma leziunilor grave suferite, victima a decedat la circa o oră de la agresiune.

Cu același prilej, cei trei inculpați au distrus ușile de acces și două ferestre ale părții vătămate M.F., pătrunzând în locuința acesteia, unde au căutat-o pe victima M.B. În aceeași locuință, inculpatul M.Z. a lovit-o cu un corp dur pe partea vătămată G.S., cauzându-i o leziune la nivelul fesei drepte, care a necesitat îngrijiri medicale. Curtea de Apel Brașov, secția penală, prin decizia nr. 157/ Ap din 31 mai 2006, a respins apelurile celor trei inculpați. Prin recursurile declarate, inculpații K.D. și M.Z. au invocat că încadrarea juridică dată faptei este cea prevăzută de art. 183 C. pen., solicitând schimbarea încadrării juridice în acest sens, să se rețină starea de legitimă apărare ori starea de provocare, iar în subsidiar să fie reduse pedepsele.

Reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia, a solicitat și recurentul B.T. Recursurile nu sunt fondate. Din probele dosarului, rezultă că inculpații au aplicat victimei numeroase lovituri cu un topor, o coasă și două furci, că loviturile au fost aplicate inclusiv în zona vitale, de mare intensitate și în timp îndelungat, cauzând victimei un politraumatism, ceea ce a determinat șoc traumatic și hemoragic și, în cele din urmă, moartea victimei. Or, din modul în care au acționat, instrumentele contondente cu care au aplicat loviturile, inclusiv în zone vitale, din numărul mare și intensitatea acestor lovituri și din durata acestei agresiuni, rezultă în mod cert că inculpații au prevăzut rezultatul acțiunilor lor, pe care l-au urmărit, fiind conștienți că în urma unor asemenea puternice, repetate și intense lovituri, victima este supusă unor mari suferințe și că, în cele din urmă, leziunile provocate vor curma viața victimei.

Așa fiind, încadrarea juridică dată faptei în infracțiunea de omor deosebit de grav este corectă. Nu sunt întemeiate nici criticile privitoare la existența legitimei apărări sau a stării de provocare. Sub acest aspect, probele administrate în cauză nu dovedesc că inculpații au acționat în condițiile prevăzute de art. 44 C. pen., sau în cele prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. În sfârșit, nici pedepsele nu se impun a fi reindividualizate. În raport de modul și împrejurările în care au acționat, inculpații au demonstrat un grad deosebit de pericol social, ceea ce a impus aplicarea unor pedepse severe, de natură a realiza scopul prevăzut de art. 51 C. pen. Pentru aceste considerente, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.T., K.D. și M.Z. împotriva deciziei penale nr. 157/ Ap din 31 mai 2006 a Curții de Apel Brașov, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților B.T., K.D. și M.Z. durata arestării preventive de la 9 iulie 2004 la 12 octombrie 2006. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 150 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 octombrie 2006.