ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 451/2008

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 18 din 19 iulie 2007, pronunțată în dosarul nr. 1482/116/2007, Tribunalul Călărași, în baza art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 74 și 76 din același cod, a dispus condamnarea fiecărui inculpat la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după executarea pedepselor principale. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepselor principale. În baza art. 88 C. pen., a dedus prevenția inculpaților de la 4 martie 2007 la zi.

A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză. S-a reținut în fapt că, la data de 03 martie 2007, inculpații, prin exercitarea de violențe și amenințări au întreținut raporturi sexuale normale și orale cu partea vătămată M.V. în vârstă de 14 ani. Împotriva hotărârii au declarat apel inculpații și Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul Parchetului, a casat în parte sentința atacată și rejudecând a înlăturat aplicarea circumstanțelor atenuante pentru fiecare dintre inculpați, majorând pedepsele de la câte 4 ani la câte 6 ani închisoare, menținând celelalte dispoziții. Prin aceeași decizie s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.

Instanța de apel a constatat că din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat fără dubiu o situație de fapt corect reținută de prima instanță, care a stabilit și o încadrare juridică corespunzătoare, iar cât privește individualizarea pedepselor aplicate s-a apreciat că în mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. Instanța de control judiciar a argumentat în sensul că atitudinea inculpaților pe parcursul procesului penal, chiar și în condițiile lipsei antecedentelor penale ale acestora cât și comportarea lor față de victimă ulterior comiterii faptei nu justifică atenuarea răspunderii penale, în condițiile în care împrejurările concrete în care s-au consumat infracțiunile au dovedit brutalitatea, agresivitatea și lipsa totală de compasiune a inculpaților față de minoră, cât și existența potențialului lor criminogen.

Ca urmare, instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpaților de prima instanță și a majorat pedepsele aplicate de la 4 ani la câte 6 ani închisoare pentru fiecare. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații, criticând hotărârile pronunțate pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul pedepselor aplicate, pe care Parchetul le consideră nelegale și greșit individualizate, iar inculpații excesive în raport cu persoana lor. Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este întemeiat. În condițiile în care săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen.

(infracțiune reținută în sarcina inculpaților a căror vinovăție a fost stabilită) se pedepsește cu închisoare de la 10 la 25 ani, iar instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante reținute inițial de instanța fondului, aplicarea unor pedepse de 6 ani închisoare situate sub minimul special prevăzut de textul incriminator, este nelegală. Pe de altă parte circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor reflectă un grad ridicat de pericol social concret al faptelor dar și periculozitatea inculpaților care au acționat pe timp de noapte, prin amenințări cu moartea și lovituri aplicate victimei minore în vârstă de 14 ani, și care ulterior au avut o atitudine procesuală nesinceră.

Așa fiind, în mod corect instanța de apel a înlăturat aplicarea circumstanțelor atenuante dar, deși a majorat pedepsele inculpaților, cuantumul acestora, de 6 ani închisoare, la care s-a orientat instanța de apel, este nelegal în raport de prevederile textului de incriminare, astfel că sub acest aspect decizia urmează a fi casată și a se majora cuantumul pedepselor principale în limita legală. Pentru considerentele deja arătate, recursurile inculpaților care au solicitat reducerea pedepselor la care au fost condamnați, apar, ca nefondate, în condițiile în care limita minimă de pedeapsă stabilită de legiuitor pentru faptele comise de inculpați este de 10 ani închisoare, iar în cauză nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților recurenți care să permită o reducere sub acest minim a pedepselor.

Față de cele reținute, Înalta Curte urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați și văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 332/ A din 22 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Casează, în parte, decizia atacată numai cu privire la pedeapsa principală și rejudecând: Majorează pedepsele aplicate inculpaților A.M., M.A.A. și S.V., de la câte 6 ani închisoare la câte 10 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen. Interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe timp de 5 ani, după executarea pedepselor principale. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 4 martie 2007 la 5 februarie 2008. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.M., M.A.A. și S.V. împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenții inculpați să plătească statului sumele de câte 350 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2008.