ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3798/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3798/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

9595 din 7 noiembrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 33231/3/2006 de Tribunalul

București, secția a VI-a comercială, s-a respins pentru lipsă de interes,

cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC E.M. SRL în

contradictoriu cu pârâta SC G.H.R.G.P.C. SRL, având a obiect constatarea

încetării contractului de subînchiriere încheiat de părți pentru spațiul de

24,32 mp. situat în București, Calea Floreasca, sector 1.

Pentru a pronunța această

sentință, Tribunalul a reținut că cererea de constatare a încetării

contractului este lipsită de interes, de îndată ce acesta a încetat, prin

ajungerea la termen.

Reclamanta a introdus apel,

împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Apelanta reclamantă în susținerea

apelului, a apreciat că instanța de fond, în mod greșit a apreciat că nu are

interes în cererea formulată, acest interes constând în faptul că, numai în

baza unei hotărâri de constatare a încetării contractului poate solicita O.R.C.

să se dispună radierea mențiunii referitoare la sediul pârâtei, aflat în

spațiul menționat, din registrul comerțului.

Or, în atare situație, în

mod greșit nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 111 C. proc. civ.

Analizând sentința, prin

prisma criticii invocate, Curtea, prin decizia comercială nr. 68 pronunțată la

7 februarie 2007, a respins apelul, ca nefondat, confirmând argumentele ce se

desprind din considerentele acesteia.

Astfel, instanța de apel,

analizând cerințele impuse de dispozițiile art. 111 C. proc. civ., în raport de

cauza dedusă judecății, a reținut că, interesul cererii de chemare în judecată,

nu corespunde cu protecția imediată și necesară a vreunui drept al reclamantei,

legat de contractul de subînchiriere, a cărui încetare prin ajungere la termen

este necontestată.

Mai precis, eventualitatea

exercitării unei acțiuni pentru radierea mențiunii privind existența sediului

în spațiul locativ ce a făcut obiectul contractului încheiat de părți, nu poate

fi condiționată de existența unei hotărâri judecătorești, de constatare a

încetării acelui contract.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs reclamanta, susținând că a fost pronunțată ca urmare a

interpretării și aplicării greșite a dispozițiilor art. 111 C. proc. civ.,

critică întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta, reiterează

critica formulată în apel, pe baza acelorași argumente în raport de care

susține că, în mod greșit s-a menținut sentința prin care i s-a respins cererea

de chemare în judecată pentru lipsă de interes.

Or, recurenta susține că în

ipoteza respingerii cererii, nu poate solicita radierea din registrul

comerțului a mențiunii privind sediul pârâtei, O.R.C., de pe lângă Tribunalul

Municipiului București refuzând să facă radierea respectivă în lipsa unei

asemenea hotărâri, prin prisma deciziei nr. 10 din data de 20 martie 2006 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii.

Critica este nefondată.

Instanța de apel, analizând

temeinicia și legalitatea sentinței, în cadrul procesual stabilit, a reținut

că, în mod corect s-a respins acțiunea în constatare pentru lipsă de interes.

Prin acțiune s-a solicitat

constatarea încetării contractului de locațiune, încheiat de părți, prin

ajungere la termen.

În atare situație, instanța

de fond, a analizat în raport de temeiul legal ce s-a invocat, respectiv art. 111

C. proc. civ., condițiile dreptului și interesului pe care reclamanta recurentă

urmărea să-l valorifice.

Din considerentele deciziei

atacate, rezultă că în apel s-a analizat, în raport de susținerile reclamantei,

dacă obținerea unei acțiuni de constatare a încetării contractului, prezintă un

interes, pentru protejarea unui drept vătămat de pârâta intimată.

Făcând o asemenea analiză,

în mod judicios s-a reținut că, în măsura în care, prin ajungerea la termen a

contractului de locațiune, pârâta intimată a încetat orice acte de folosință

asupra imobilului, justificarea recurentei, întemeiată pe dispozițiile art. 25

din Legea nr. 26/1990, republicată dispoziții cu privire la care Înalta Curte

de Casație și Justiție s-a pronunțat prin decizia în interesul legii nr. X din

20 martie 2006, nu este de natură a reține că temerea reclamantei, privind

posibila respingere a cererii privind radierea mențiunii privind sediul pârâtei

intimate, îi fundamentează interesul în acțiunea de față.

Așa fiind, instanța de apel,

confirmând soluția pronunțată la fond, a dat relevanță principiului potrivit

căruia, prin dispozițiile art. 111 C. proc. civ., legiuitorul a urmărit

protecția unui interes actual și nu a unuia eventual.

În atare situație, urmează a

se reține, ca nefondată, critica de nelegalitate invocată în raport de

prevederile legale precizate de recurentă, ca temei al cererii de recurs.

Pentru cele ce preced și

reținând că în cauză nu s-au luat în discuție motive de nulitate, de ordine

publică, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC E.M. SRL București împotriva deciziei nr. 68 din 7 februarie

2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 noiembrie 2007.