ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1266/2007

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la

Curtea

de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială,

contencios administrativ și fiscal, sub Dosar nr. 497/CA/2006,

reclamantul B.R. a solicitat, în contradictoriu cu C.J.P.T. anularea Hotărârii

nr. 5531 din 31

martie 2006 a Comisiei de aplicare a Legii 189/2000 și constatarea

calității de beneficiar al Legii

189/2000.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că tatăl său, D.B. împreună cu

familia, în septembrie 1940 a fost strămutat, în

urma Tratatului de la Craiova, din localitatea de domiciliu, comuna

Ghelengic,

jud. Caliacra, aflată în Bulgaria, în sat Iulia, comuna

Regele Ferdinand, jud. Tulcea. A mai arătat reclamantul că s-a

născut la data de 13 octombrie 1943 în localitatea

Filimon Sârbu,

fostă Regele

Ferdinand, jud. Tulcea, după strămutarea părinților

săi.

Prin sentința civilă nr. 455/ CA din 12 iunie 2006, Curtea de

Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială,

contencios administrativ și

fiscal, a admis contestația reclamantului

B.R., a anulat Hotărârea nr. 5531 din 31 martie 2006, emisă

de

C.J.P.T. și a stabilit reclamantului calitatea de beneficiar al legii 189/2000

cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a

hotărî astfel, Instanța de Fond a reținut că prin

Hotărârea nr. 5531/2006, pârâta C.J.P.T. a respins cererea

reclamantului, întemeiată pe dispozițiile O.G. nr.

105/1999 aprobată și

completată prin Legea 189/2000, cu

motivarea

că nu s-a făcut dovada persecuțiilor etnice, reclamantul

născându-se în

timpul refugiului părinților săi, nefiind născut la data strămutării.

În baza probelor administrate în cauză și din interpretarea teleologică

a prevederilor legii, Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal,

a apreciat că legiuitorul a urmărit prin dispozițiile

legale menționate mai sus, ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure

toate persoanele care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate asupra lor, din motive etnice, acesta fiind și

cazul copiilor născuți în refugiu, care au suportat condițiile grele

de viață ce au decurs din situația de refugiați a

părinților.

A

concluzionat Instanța de Fond că reclamantul a făcut dovada că s-a născut în

timpul refugiului părinților săi din

localitatea

de domiciliu situată în Bulgaria, în localitatea Filimon

Sârbu, fostă

Regele Ferdinand, jud. Tulcea, astfel încât este

îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute de O.G. 105/1999

aprobată

prin Legea 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.

J.P.T.,

criticând-o pentru nelegalitate, arătând

că Instanța de Fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale și

probatoriul

administrat în cauză. Se susține în esență că

reclamantul

nu era născut la momentul efectuării schimbului de populație, în anul 1943

neavând loc strămutări, astfel încât nu

îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. 105/1999 aprobată prin

Legea

189/2000.

Recursul

este nefondat.

Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările

dosarului, cu criticile formulate de

recurentă, precum și cu

dispozițiile legale

incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ.

, Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta

în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999

privind acordarea unor drepturi

persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România cu începere de la 6

septembrie

1940

până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și

completările ulterioare, de prevederile

acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada

sus

menționată, a avut de suferit

persecuții etnice, în sensul că a fost

refugiată,

expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din

conținutul textului de lege menționat, rezultă că

drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive

etnice, au suferit persecuții în perioada

precizată, fără a se face

distincție între persoanele care au fost

efectiv strămutate ori

expulzate în altă

localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în

refugiu. Așadar, legiuitorul a urmărit ca de

aceste drepturi să se

bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate din motive

etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în

perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților

refugiați,

al căror statut l-au dobândit.

În cauză, este necontestat și rezultă din dovezile administrate

că reclamantul s-a născut la data de 13

octombrie 1943, în

localitatea Filimon

Sârbu,

fostă Regele Ferdinand,

județul Tulcea, după ce, în anul 1940,

în

urma Tratatului de la Craiova - părinții săi se refugiaseră din localitatea de

domiciliu, aflată în județul Caliacra din Bulgaria.

Fiind

născut în perioada refugiului părinților săi, intimatul -

reclamant a împărtășit situația

părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului

care, începând cu

data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care,

în

mod

corect a procedat Instanța de Fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască

reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor

Legii nr. 189/2000 și, în

consecință, să-i acorde acestuia drepturile

ce i se cuvin.

Pentru

considerentele arătate, recursul va fi respins ca

nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGH

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâta C.J.

P.T. împotriva sentinței civile

nr. 455/ CA din 12 iunie

2006 a

Curții de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și

fluvială, contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 28 februarie 2007.