ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2061/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanța sub nr. 5690 din 36 din 23 noiembrie 2006, reclamantul M.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii nr. 5380 din 31 ianuarie 2006 emisă de pârâtă, cu consecința recunoașterii calității sale de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 68 din 1 februarie 2007 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.M. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T.

A anulat Hotărârea nr. 5380 din 31 ianuarie 2006 emisă de pârâta C.J.P.T. A stabilit reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000. În motivarea soluției s-a reținut că, reclamantul s-a născut în timpul strămutării părinților săi din Bulgaria în România, suferind toate consecințele nefavorabile pe care le-au suferit și părinții săi, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen recurs pârâta C.J.P.T., criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, reclamantul nu poate să beneficieze de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu era născut în anul 1940, când a avut loc schimbul de populație între Bulgaria și România, nefiind nevoit să-și schimbe domiciliul.

Examinând sentința în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat. Este necontestat că reclamantul s-a născut la data de 1 septembrie 1943 în localitatea Eschibaba, județul Tulcea, din părinții A. și S., care au făcut obiectul unui schimb de populație, urmare Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 la Craiova. Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.

Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice. Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație. Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost strămutați din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/ sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G.

nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor. Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării a suferit toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice. În consecință, soluția pronunțată de Instanța de Fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 68 din 1 februarie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2007.