ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2061/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel Constanța sub nr. 5690 din 36 din 23 noiembrie

2006, reclamantul M.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T.,

anularea Hotărârii nr. 5380 din 31 ianuarie 2006 emisă de pârâtă, cu consecința

recunoașterii calității sale de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr.

189/2000.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 68 din 1 februarie 2007 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.M. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T. A

anulat Hotărârea nr. 5380 din 31 ianuarie 2006 emisă de pârâta C.J.P.T. A

stabilit reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

În motivarea soluției s-a

reținut că, reclamantul s-a născut în timpul strămutării părinților săi din

Bulgaria în România, suferind toate consecințele nefavorabile pe care le-au

suferit și părinții săi, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat în termen recurs pârâta C.J.P.T., criticând-o pentru nelegalitate, susținând

în esență că, reclamantul nu poate să beneficieze de drepturile prevăzute de art.

1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu

era născut în anul 1940, când a avut loc schimbul de populație între Bulgaria

și România, nefiind nevoit să-și schimbe domiciliul.

Examinând sentința în raport

cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, precum și

dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.

Este necontestat că

reclamantul s-a născut la data de 1 septembrie 1943 în localitatea Eschibaba,

județul Tulcea, din părinții A. și S., care au făcut obiectul unui schimb de

populație, urmare Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie

1940 la Craiova.

Potrivit prevederilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.

Din interpretarea

teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că,

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor

exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât

persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care

au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor

care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel,

toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este

necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi

au fost strămutați din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a

suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit

familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde

drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/ sau au avut de

suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din

împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999

și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a

înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a

suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a

fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul

care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării a suferit toate

consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a

persecuțiilor etnice.

În consecință, soluția

pronunțată de Instanța de Fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat,

urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 68 din 1 februarie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 aprilie 2007.