ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1596/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1596/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Ploiești,
prin sentința penală nr. 34 din 27 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr. 112/42/2008,
în temeiul art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca
inadmisibilă, plângerea petiționarului B.T. împotriva Referatului din 18
decembrie 2007, întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în
dosarul nr. 1645/VIII/1/2007.
În motivarea hotărârii s-a
reținut că petiționarul s-a adresat organului de urmărire penală cu un memoriu,
solicitând tragerea la răspundere penală a magistratului I.M., judecător la
Judecătoria Buzău, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 249 și art.
246 C. pen., cu ocazia pronunțării sentinței civile nr. 3959 din 18 iulie 2007
a aceleiași instanțe.
În esență, petiționarul a
susținut că magistratul judecător și-a exercitat abuziv atribuțiile de
serviciu, dispunând anularea cererii având ca obiect contestație la executare,
ca netimbrată, în condițiile în care nu i se spusese cuantumul sumei datorată
cu acest titlu.
Sesizarea a fost
înregistrată administrativ, procurorul învestit cu soluționarea constatând că
nemulțumirile petiționarului nu intră în sfera ilicitului penal, neîntrunind
condițiile prevăzute de art. 222 C. proc. pen., soluție confirmată de
procurorul ierarhic superior.
Împotriva referatului,
petiționarul a formulat, în temeiul art. 278
1
C. proc. pen.,
plângere, solicitând desființarea ca nelegală și netemeinică a soluției.
Instanța de fond, constatând
că actul împotriva căruia s-a formulat plângere în baza temeiului juridic
amintit, nu face parte din categoria actelor procedurale expres și limitativ
prevăzute de text, prin care se dispune o soluție de netrimitere în judecată, a
respins ca inadmisibilă calea de atac.
Împotriva sentinței,
petiționarul a declarat recurs, cale de atac care va fi respinsă, ca nefondată,
pentru următoarele considerente.
În virtutea dispozițiilor art.
278
1
C. proc. pen., instanța este abilitată să procedeze la un
control judiciar al legalității și temeiniciei rezoluției, ordonanței prin care
s-a dispus neînceperea urmăririi penale, după caz, clasarea, scoaterea de sub
urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.
În cauza dedusă judecății nu
s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată față de intimat, așa încât,
prima instanță în mod corect a constatat că referatul, lucrare administrativă,
nu face parte din actele procedurale ce pot fi atacate cu plângere.
Pe cale de consecință,
hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și cum la examinarea din
oficiu nu se constată existența vreunui caz de casare, care să justifice
reformarea acesteia, recursul va fi respins ca nefondat, conform art. 385
15
alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la cheltuieli judiciare
statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de recurentul petiționar B.T. împotriva sentinței penale nr. 34
din 27 februarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze
cu minori și de familie.
Obligă recurentul petiționar
la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 8 mai 2008.